Interpreta de muzică populară Mia Dan s-a născut în localitatea Dumbrăveni, comuna Ciceu-Giurgeşti din judeţul Bistriţa Năsăud, pe 23 august, într-o familie de păstrători fideli ai datinilor populare. La 11 ani, părăseşte satul natal urmându-şi părinţii în Cluj-Napoca. La cinci ani după absolvirea Liceului Pedagogic, Mia Dan îşi lansează primele cântece, în 13 decembrie 1972, la Radio Cluj-Napoca, în cadrul emisiunii “La fântâna dorului”, redactor fiind în acea vreme, regretatul folclorist, Dumitru Vârtic. Cine nu a fredonat măcar o dată în viaţă cântecele “Fost-am două surorele” sau “Deschide, bade, fereastra”? Mia Dan şi-a cules piesele din satul natal dar şi de la ceteraşii din Reteag. Primul LP a fost înregistrat în 1972 şi s-a situat timp de trei ani pe locul doi pe ţară la vânzări. Acum, redactor fiind la Radio Renaşterea din Cluj-Napoca, se ocupă de şlefuirea altor nestemate folclorice. În cele ce urmează propun o scurtă călătorie prin viaţa artistică a Miei Dan.
Rep: Începem povestea Miei Dan din Dumbrăveni, comuna Ciceu- Giurgeşti, de acolo de unde şi-a început drumul prin viaţă. Uitându-vă în urmă ce vedeţi?
Mia Dan: Văd satul Dumbrăveni, văd uliţa numită Pustă, acolo unde eu am văzut lumina zilei. O casă foarte frumoasă, îmbrăcată în iederă, o casă cu târnaţ şi filigorie, cu jaluzele, gazon şi flori foarte multe, pentru că bunica mea iubea foarte mult florile. Era o curte cu meri, peri, piersici, pruni…
Rep: Cât de repede aţi părăsit acest univers minunat?
Mia Dan: Am părăsit satul la 11 ani, când tatăl meu, Vasile Dan a fost chemat la Poliţia municipiului Cluj-Napoca. Din clasa a cincia mi-am continuat studiile la şcoala din Cluj-Napoca.
Rep: A fost o despărţire uşoară? Când vă a duceţi aminte de vremuri bune la ce perioadă vă raportaţi?
Mia Dan: La anii copilăriei, care m-au marcat profund din toate punctele de vedere. Satul meu Dumbrăveni a rămas şi va rămâne cât va mai bate inima în pieptul meu. Când spun acasă, spun Dumbrăveni.
Rep: Când şi cum s-a întâmplat să vă întâlniţi cu cântecul popular?
Mia Dan: M-am întâlnit în Dumbrăveni şi cântecul a venit spre mine adus de bunica mea, lelea Marinca. Bunica rămăsese văduvă la 34 de ani şi cânta, alinându-şi dorul după bunicul, doine. Doina pe care am memorat-o este “De cine mi-e mie drag”: “De cine mi-e mie drag/ Nu-i văd umbra peste prag/ De cine mi-e mie dor/ Nu-i văd umbra prin ocol”. După ce cânta doina, bunica plângea. Aşa îşi alina ea suferinţa. Această doină s-a impregnat în sufletul meu şi ca dovadă nu am uitat-o şi am înregistrat-o. Apoi tatăl meu cânta foarte frumos doine. Poate aşa se explică ţi înclinaţia mea pentru doine.
Rep: Ce aţi reuşit să înregistraţi până acum din ceea ce aveţi în repertoriu?
Mia Dan: Cumulate toate LP-urile şi CD-urile, cam 80 de cântece.
Rep: Există unele mai dragi decât altele?
Mia Dan: Valoarea unui interpret nu constă în numărul de CD-uri scoase pe piaţă. Toate cântecele mele îmi sunt foarte dragi. Sunt unul dintre interpreţi care nu am navigat în repertoriul altor interpreţi. Am rămas statornică în tot ceea ce am făcut. Melodiile le-am cules de la ceteraşii din Reteag, în mare parte, celelalte sunt culegeri proprii, creaţii ale mele, dacă mă gândesc la “Doamne nu mă-mbătrânii” sau “Sărut mâna, mamă dragă”, doină care reflectă viaţa părinţilor mei. Doina asta este foarte frumoasă dar eu nu pot să o cânt, pentru că plâng iată şi un fragment: “Sărut mâna mamă dragă/ Am aflat că eşti beteagă/ Draga mamii nu-i uşor/ Eu ca mâine o să mor/ De când tatăl tău s-o dus/ Jalea pe mine s-o pus/ Nu dorm, nu mă odihnesc/ Numai la el mă gândesc/ Să mă-ngropi odorul meu/ În groapă cu tatăl tău/ Am fost cu el viaţa toată/ Să fiu cu el şi pe cealaltă!”
Rep: Cum definiţi folclorul?
Mia Dan: Folclorul este creaţia populară. Sunt cântecele care vin din satele noastre şi dumneata te-ai născut la ţară şi ştii foarte bine ce spun eu. Folclorul e cântecul omului care merge la secerat, la fân, la sapă, după lapte la stână… asta este folclor!
Rep: Daţi-mi exemplu de cinci interpreţi de muzică populară.
Mia Dan: Ana Munteanu, Iosif Ciocloda, Maria Ciobanu, Drăgan Muntean şi Sava Negrean Brudaşcu.
Rep: Dintre cei tineri e vreunul la care v-aţi oprit?
Mia Dan: Sunt mai mulţi. Îmi plac foarte mult Robert Târnăvean, Ilie Medrea, Alina Pinca, Ciprian Istrate. Sunt câteva voci foarte bune.
Rep: Sunteţi redactor radio. Consideraţi că v-aţi adus contribuţia la menţinerea folclorului?
Mia Dan: Mi-am adus umila mea contribuţie prin emisiunile pe care le realizez la Radio Renaşterea. Am încercat să readuc în actualitate tradiţiile, obiceiurile, din arealul satului românesc. Am încercat să scot în valoare şi cântecul şi harul pe care Dumnezeu l-a dat unor interpreţi. Am făcut cunoscuţi mulţi rapsozi şi creatori populari.
Rep: Un gând pentru cititorii mureşeni.
Mia Dan: Îmi exprim bucuria de a revenii în acest oraş. Am avut foarte mult succes aici. Eu le doresc tuturor, celor care îmi ascultă cântecele, sănătate multă! Bunul Dumnezeu să le dea bucurii, împliniri, iar sărbătorile pascale să le petreacă în familie cu bună înţelegere.
Ziua de 13 i-a purtat noroc Miei Dan
“Debutul s-a produs în primul an de Universitate “Babeş-Bolyai”, când am participat la festivalul “Primăvara studenţească” şi când am fost pusă în faţa unei situaţii extreme şi anume să cânt în festival ceea ce nu se cântă, adică să aduc cântece de acasă neinterpretate de niciun interpret. Cu ajutorul tatălui meu am stabilit cinci cântece, printre care erau şi “Deschide bade fereastra”, “Săraca inima me”, “Fost-am două surorele”, “Mărie, Mărie” şi “Cin’ l-o făcut pe mândru”, de fapt conţinutul primului LP. Cântând o doină şi un joc în cadrul festivalului am câştigat “Marele Premiu”, după care firesc a urmat Radio Cluj-Napoca, redactorul, profesorul şi folcloristul, Dumitru Vârtic, m-a invitat la radio şi acolo am făcut aceste înregistrări. Într-o zi de 13 decembrie 1972, domnul Vârtic a lansat pe calea undelor, pentru prima dată cântecele mele, în cadrul emisiunii “La fântâna dorului”. Ziua de 13, Miei Dan i-a adus mare noroc şi nu sunt lipsită de modestie când afirm că şi faptul că mii de scrisori au sosit de atunci pe adresa radioului, solicitând piesele mele. Într-o seară, după două luni de la lansarea mea pe postul de radio Cluj-Napoca, domnul Dumitru Vârtic m-a chemat la radio şi în biroul dumnealui îmi înmânează un pachet legat cu tricolor. Acolo erau vreo 30 de scrisori. Primele scrisori primite de la radioascultătorii emisiunii “La fântâna dorului”. Atunci mi-a spus şi este ca un talisman pentru mine: “să nu mă dezamăgeşti!”. Vreau să cred că nu l-am dezamăgit pe domnul Vârtic, persoana cărui îi datorez tot succesul meu ca interpretă a cântecului popular”, ne-a declarat Mia Dan.

03/06/2011 la 21:10
mia tem cautat de 35 de ani si nu am putut se te gasesc dar azi junie 3 mam dus pe internet si am cautat scoala de muzica si am vazut numele tau si atit mam bucurat ca team gasit tare imi plac cintecele tale tin minte cind teai lansat iti doresc multa sanatate sa poti sa ne cinti cu drag maria din usa america
27/12/2011 la 16:10
mia dan, eram de 12-13 ani cind a debutat, ii fredonam cintecele pe ulitele satului, la nunti la petrecerile ce le faceau in casa, tatal meu(cinta la vioara , a cintat cu tarafuri din soporul de cimpie, frata si iuriu de cimpie)si mama mea.la noi in sat se faceau petreceri cu muzicanti, la plecarea unui fecior in armata, nu mai vorbesc, la botezuri si ospete(nunti)
apoi imi amintesc de mia dan, a fost invatatoare la ferma cojocna(ias-apahida) de-acolo a fost chemata la cluj cind a debutat.
am stat 11 in spania dar azi (27dec2011)te-am auzit din nou, nu m-am putut abtine, am plins(si noi sintem doua surorele)
am cunoscut-o si pe sora ta (marieta gaciu, in casa de moda din cluj)
mia dan, da-ti dea dumnezeu viata lunga cu sanatate, elena covaci
27/12/2011 la 16:12
melodiile miei dan nu au nevoie de substituiri