Răzvan Năstăsescu: „Sper să vă intru şi eu în suflete, să vă câştig respectul prin cântecele mele”


Răzvan Năstăsescu: „Sper să vă intru şi eu în suflete, să vă câştig respectul prin cântecele mele”

Interpretul Răzvan Năstăsescu este nou intrat în lumea muzicii populare. Spun nou, chiar dacă el cochetează de vreo cinci ani cu acest gen muzical. Are un mare avantaj în arealul pe care îl reprezintă, deoarece rădăcinile îi sunt la Voineasa, judeţul Vâlcea şi la Ungheni, judeţul Mureş. Anul trecut a editat şi un album – “De cine mi-i drag şi dor”. Cred că doinele îi vin foarte bine şi peste ani sigur vom mai auzi despre el. Vă invit să îi aflaţi gândurile la început de an şi de carieră.

Rep: În vara anului 2008 ai reuşit să editezi un album. Care a fost drumul până la acel moment?
Răzvan Năstăsescu: A fost foarte multă muncă, foarte mulţi bani investiţi. Am lucrat cu o orchestră foarte bună şi mulţi au apreciat acest lucru. Am lucrat mult şi la copertă. Mulţi spun că ce e aşa de complicat să faci o copertă? Doar îţi faci o poză şi o pui drept copertă. Trebuie să urmezi însă mai mulţi paşi. Coperta este realizată de un fotograf de la Bucureşti, de la Televiziunea Română, pe numele său Aurel Baboi şi a făcut un lucru de calitate, coperta este pe un fond verde, iniţial a fost un fond gri şi, chiar dacă acum e verde, eu zic că dă foarte bine. În promovarea albumului există o parte mai dificilă. Am scos albumul la casa mea de producţie, întrucât costurile de producţie la o casă de producţie sunt foarte mari, iar drepturile de autor ţi se iau. Nu ai nici un drept asupra melodiilor, pentru că în momentul în care mergi la o casă de producţie faci un contract de cesiune.
Rep: Afirmai cu ceva vreme în urmă că doreşti să îţi înregistrezi melodiile la ORDA, întrucât în zilele noastre există un puternic obicei al “împrumuturilor de melodii”. Ai reuşit să realizezi acel lucru?
Răzvan Năstăsescu: Da, le-am înregistrat la ORDA şi UCMR, pentru că aşa cum se cunoaşte, folclorul este al tuturor, însă pentru a investi într-o melodie, pentru a o aranja în aşa fel încât să sune acceptabil, investeşti ceva bani şi nu poate cineva să îşi bată joc de munca ta, de timpul consumat pentru a realiza acea melodie. Pe de altă parte, fiecare piesă înregistrată reprezintă o cotă parte în contul meu, al compozitorului şi al textierului.
Rep: Să revenim puţin de la lumea afacerilor în lumea folclorului. Tu eşti un tânăr interpret care ai început să cânţi muzică populară. În ziua de azi sunt foarte multe tentaţii. Care crezi că va fi calea ta?
Răzvan Năstăsescu: Bineînţeles că voi merge pe acest drum al folclorului. Asta simt şi nu o spun doar aşa, să mă aflu în treabă. Pentru mine este o chestiune de suflet. Şi acasă ascult muzică, însă când vreau să mă relaxez, tot muzică populară ascult. Asta mă relaxează şi îmi dă putere pentru ce mai am de făcut pe viitor. De asemenea, aceste audiţii reprezintă şi un izvor de inspiraţie pentru texte sau melodii.
Rep: Care este tema centrală a versurilor tale, cum sună conţinutul cântecelor tale? De ce anume eşti legat şi ce nu îţi vine bine pe voce sau caracter?
Răzvan Năstăsescu: Eu sunt un solist tânăr, iar la vârsta mea, dragostea este pe primul loc, o dragoste cu năbădăi şi trebuie exploatat acest lucru la maxim. Cât eşti tânăr cânţi despre dragoste, despre tinereţe, despre mândre, iar când eşti la o vârstă mai înaintată începi să te axezi şi pe alte subiecte sau teme, specifice acelei vârste. Spre exemplu, pe mine ca tânăr interpret, nu zic că mi-ar sta rău, dar cred că nu mă prinde să cânt pricesne sau cântece bisericeşti. În schimb vă pot spune că pot să abordez şi colinde, gen unde nu contează neapărat vârsta pe care o ai sau că eşti fată sau băiat. Acest gen cred eu că poate fi abordat la orice vârstă.
Rep: În lumea muzicii populare, există vreun lucru pe care nu l-ai face niciodată, indiferent de preţ?
Răzvan Năstăsescu: Cred că nu aş face ceva comercial, asta însemnând nu neapărat un produs care să se vândă pe piaţă. Nu aş face ceva care nu are legătură cu folclorul, care doar foloseşte o linie melodică din folclor. Există destul de mulţi solişti care abordează acest gen. Mi se pare că nu se pliază melodia etno cu versurile populare. Mi se pare o chestie denaturată şi dacă aud aşa ceva la radio sau la tv, închid sau schimb canalul. Poate acest gen muzical îţi crează o stare de bună dispoziţie, dar nu rămâi cu nimic. Cred că dacă eşti solist de muzică populară şi asculţi aşa ceva, ţi se strică urechea muzicală.
Rep: A existat vreun interpret sau vreun model care să îţi influenţeze activitatea ta artistică ulterioară?
Răzvan Năstăsescu: De mic copil mi-a plăcut interpretul Ionuţ Fulea, pentru prestanţa impunătoare de pe scenă, pentru vocea duioasă dar, în acelaşi timp, plină de bărbăţie, pentru felul în care trăia acesta piesele pe care le interpreta. Pot spune că aceasta a fost scânteia care a aprins în inima mea focul pentru muzica populară. Este bine că pot ţine acel foc viu, aprins, pentru că este foarte greu de răzbit în această “industrie” a muzicii populare.
Rep: Ce genuri muzicale preferi, care sunt aceste genuri, evident exceptând muzica populară?
Răzva Năstăsescu: Îmi place foarte mult folk – ul. Îmi place muzica anilor 80 – 90. Aici ar intra şi solişti precum Dan Spătaru, Gabriel Dorobanţu, Gheorghe Gheorghiu, Cătălin Crişan, mai nou Ovidiu Komornik, Marcel Pavel şi mulţi alţii. Prefer aşadar muzica liniştitoare. Aceşti artişti au creat melodii care îi şi reprezintă.
Rep: Ar fi interesant de văzut dacă îţi place şi folclorul altor naţiuni …
Răzvan Năstăsescu: Îmi place muzica populară sârbească. Este foarte ornamentată şi foarte plăcută auzului. În plus îmi place şi folclorul grecilor, muzica lor este foarte ritmată.
Rep: Există vreun obicei pe care l-ai îndrăgit foarte mult?
Răzvan Năstăsescu: Nunta. În zona de provenienţă a tatălui meu, uliţele satului sunt înguste deoarece e un sat de munte, cămin cultural nu exista cu 50 de ani în urmă, aşa că ceremonialul era desfăşurat pe uliţa satului, acolo erau aşezate şi mesele, iar dacă drumul era în pantă, mirii aveau masa în vârful pantei, iar lăutarii cântau prima dată la masa mirilor, apoi rând pe rând cântau la fiecare masă. Nunţile ţineau cam trei zile.
Rep: Cum te vezi tu peste 30 de ani?
Răzvan Năstăsescu: E greu de răspuns la această întrebare. Eu sper să fiu în culmea succesului şi să fiu pe o treaptă înaltă cât voi putea, cât nu, îi voi învăţa pe alţii, voi fi şi eu pedagog.
Rep: Adresează un gând cititorilor noştri mureşeni.
Răzvan Năstăsescu: Dragi mureşeni, sper să vă intru şi eu în suflete, să vă câştig respectul prin cântecele mele, care sunt făcute din tot sufletul meu – în ele mă regăsiţi pe mine şi poate chiar pe voi, cei ce citiţi aceste rânduri. Vă doresc să aveţi parte de tot ce-i mai bun pe lumea aceasta şi să nu uitaţi locurile de unde aţi plecat, oricât de departe aţi fi de casă.
De: Mihai Teodor Naşca

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s