Ionel Coca: “Folclorul este cartea noastră de vizită în lume”


Ionel Coca este în primul rând un tânăr care a dovedit că poate să se descurce într-o lume cu reguli stricte şi precise şi în care mulţi sunt chemaţi şi foarte puţini aleşi. A ales să cânte muzică populară din zona Gura Humorului, zonă încărcată de spiritualitate.
Unul dintre cei care i-a întins o mână în acest domeniu a fost Alexandru Recolciuc. Primul album înregistrat a fost “Bucovină, floare mândră”, iar acum vine în faţa iubitorilor de folclor cu un alt album, “Bradule cu vârfu-nalt”. Propun să descoperim povestea de cântec a lui Ionel Coca.

Rep: Ce zonă folclorică reprezentaţi şi de unde începe cântecul lui Ionel Coca?
Ionel Coca: Reprezint Gura Humorului, un oraş frumos din inima Bucovinei, mai exact din mijlocul mănăstirilor, o zonă de brazi şi fagi, precum spune şi unul din cântecele  mele.
Rep: Care ar fi principalele trăsături care definesc cântecul zonei pe care o reprezentaţi?
Ionel Coca: Zona de munte cu aerul curat, pădurile dese, bătrânii satelor şi chiar  unii tineri care mai îmbracă în fiecare duminică la sfânta biserică costumul popular cu mândrie şi cinste, cântecul ciobanului în vârful dealului şi, nu în ultimul rand, clopotele bisericii care te strigă în zi de sărbătoare să mergi înaintea Domnului cu inima curată de creştin.
Rep: Aveţi un model în ceea ce a însemnat activitatea dumneavoastră?
Ionel Coca: Am mai multe modele, dar cel mai vrednic de urmat pentru mine cred că ar fi preotul Cristian Pomohaci, tot la fel şi interpretul Cristian Pomohaci.
Rep: Cum vede interpretul de muzică populară Ionel Coca satul românesc contemporan? Mai păstrează el tradiţiile care l-au definit?
Ionel Coca: Satul contemporan îşi mai păstrează din tradiţii şi nu prea… Nu mai există la fiecare femeie gospodină acasă, la sat, războiul de ţesut covoare, prosoape, cuverturi cămăşi, pânze… deoarece lumea s-a modernizat. Foarte puţine femei mai ştiu şi mai practică aceste lucruri frumoase. Eu am învăţat de la bunica mea să ţes la război, să împletesc, să cos la masină… acum aş mai învăţa dar nu am de la cine. Deci acestea, încet-încet, vor dispărea sau vor fi greu de intâlnit. La fel şi ţăranul de ieri, nu mai este astazi… trec generaţiile şi o dată cu ele vin alte mentalităţi  moderne şi se uită aproape tot ce am moştenit cu adevărat.
Rep: Ale cui doruri le cântaţi? De unde va-ţi cules cântecele?
Ionel Coca: Bunicul meu a luptat în război şi multe din experienţele şi cruzimile ce le-a răbdat mi le-a povestit, deşi armată nu se mai face, dar când cânt de cătănie îmi imaginez întotdeauna frontul de care îmi spunea bunicul şi parcă trăiesc acea clipă cu el. Dorurile sunt de satul unde am copilărit, satul Berchişeşti, judeţul Suceava, unde mă trezeam în cântatul cocoşului, mergeam cu vacile pe imaş (la păşune) sunt amintiri plăcute care ne distrau, copii fiind. De aici îmi culeg cântecele şi prin ele transmit mai departe, atât eu cât şi colegii mei, portul, dorul şi traiul de la ţară, din străbuni pe care şi noi l-am preluat de la cei dinaintea noastră.
Rep: Cine v-a influenţat în mod pozitiv activitatea artistică ?
Ionel Coca: Nu pot să nu multumesc lui Dumnezeu care mi-a dăruit un dar pe care-l pot numi sfânt şi dumnezeiesc. Tot prin EL a venit şi ajutorul omenesc. Alexandru Recolciuc a fost primul care mi-a întins o mână de ajutor şi, mai mult, a avut încredere în mine;  părinţii mei care au luptat şi muncit ca să ajung la înălţime şi vreau să cred că nu i-am dezamăgit.
Rep: Vorbiţi-ne puţin despre activitatea artistică. Discuri editate dar şi spectacole şi înregistrări.
Ionel Coca: Primul meu album, “Bucovina floare mândră”, l-am pregătit şi înregistrat cu orchestra “Rapsozii Botoşanilor’’ condusă de  maestrul Ioan Cobâlă, profesori fiindu-mi  Claudia şi Ion Oloieru, textieră şi instrumentist virtuoz, de la care am învăţat să stăpânesc bine partiturile şi graiul bucovinean, cărora vreau să le mulţumesc pentru tot ce mi-au dăruit şi m-au învăţat. Al doilea şi cel mai nou album al meu, “Bradule cu vârf înalt”, înregistrat cu orchestra “Lăutarii” din Chişinau, condusă de maestrul Nicolae Botgros,  şi cu care am început a avea un adevărat succes,  mă ridica la cele mai înalte culmi unde nici cu gândul nu îndrăzneam să mă ridic, toate spre slava şi cu ajutorul lui Dumnezeu. De spectacole nu pot să vorbesc, că mi-ar trebui mult deoarece am fost la foarte multe şi mai ales că la început, ca toţi interpreţii, am participat la multe festivaluri, câştigând multe premii şi chiar experienţa scenei cu publicul în faţă.
Rep: Cum apreciaţi că va fi evoluţia folclorului românesc în contextul integrării europene? Ce vom pierde şi ce vom câştiga?
Ionel Coca: Vom pierde cred eu din tradiţional şi va domina comercialul. Dar nu trebuie să ne sperie că  folclor comercial a existat, există şi va exista şi la fel cel tadiţional şi autentic.
Rep: Cum definiţi folclorul?
Ionel Coca: Folclorul este cartea noastră de vizită în lume, este tradiţia noastră vie păstrată şi transmisă prin viu grai, este cel mai sfânt şi curat lucru ce-l poate avea un român în inima lui. Identitatea românului.
Rep: Enumeraţi cinci dintre interpreţii care vă vin în minte.
Ionel Coca: Sofia Vicoveanca, Constantin Bahrin, Cristian Pomohaci, Maria Ciobanu, Nineta Popa.
Rep: Adresaţi un gând cititorilor noştri mureşeni.
Ionel Coca: Să aveţi nădejde că românii am fost, suntem şi vom fi uniţi, să credem că orice neam ar fi lângă noi, tot la acelaşi Dumnezeu tind a se ruga şi să vă iubiţi aproapele mai mult ca pe voi înşivă… Credinţă, pace şi mântuire să vă dăruiască Dumnezeu!

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s