Florina Trif: “Folclorul este fântâna tinereţii fără bătrâneţe a acestui popor”


Încercăm şi de această dată să vă captăm atenţia cu un interpret al cântecului popular, o reprezentantă a zonei Huedinului, venită mai nou pe scena muzicii populare, care însă are toate şansele să recupereze timpul pierdut. Este vorba de educatoarea din Rogojel (judeţul Cluj), Florina Trif, născută în Săcuieu. În prezent urmează Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj Napoca, la secţia pedagogie muzicală. Susţine că s-a apucat de Şcoala Populară de Artă însă a abandonat-o ulterior, dar dragostea de cântec nu şi-a putut-o scoate din suflet, aşa că a revenit la o mai veche pasiune: folclorul. Reprezintă zona de interferenţă a judeţului Cluj cu Bihorul, Alba şi Sălajul, însă poate cea mai mare influenţă asupra cântecului său o are judeţul Bihor. În activitatea de interpret de folclor le-a avut drept modele pe Valeria Peter Predescu şi Veta Biriş, despre care spune că şi-ar dori foarte mult să o întâlnească.

Rep: Ce zonă folclorică reprezentaţi şi de unde începe cântecul dumneavoastră? Spuneţi-ne câteva cuvinte despre omul Florina Trif, pentru ca cititorii noştri să poată afla mai multe despre dumneavoastră.

Florina Trif: De profesie sunt educatoare la Grădiniţa cu program normal din localitatea Rogojel, judeţul Cluj, sat aflat la poalele munţilor Vlădeasa. Sunt totodată şi studentă la Academia de Muzică “Gheorghe  Dima” din  Cluj Napoca, secţia  pedagogie muzicală. Sunt căsătorită şi am doi copii. Reprezint zona folclorică a Huedinului, o zonă de interferenţă a altor patru mari zone: a Clujului, Albei, Bihorului si Sălajului. Poate o influenţă mai mare, în ceea ce înseamnă repertoriul meu muzical, o au judeţele Bihor şi Sălaj, păstrând totuşi şi o anume personalitate proprie.
Rep: Care ar fi principalele trăsături care definesc cântecul zonei pe care o reprezentaţi?
Florina Trif: Cântecul neocazional numit şi liric, care este un mod propriu de exprimare al conţinutului de viaţă în care accentul cade pe mişcările sufleteşti ale celui ce interpretează cântecul, cuprinde întreaga gamă de sentimente. Aici distingem trei genuri: doina, cântecul propriu-zis şi cântecul de joc. Cântecul neocazional, în special doina şi cântecul propriu-zis, se execută individual, mai rar în grup, folosindu-se prin anumite zone termenul de „horă”. Trăsăturile acestuia mai păstrează cântecul de stil vechi dar al căror principali interpreţi de la sate sunt astăzi de vârstă înaintată.
Rep: Aveţi un model în ceea ce a însemnat activitatea de interpret de folclor?
Florina Trif: Am atâtea modele de mari interpreţi care prin munca lor şi-au câştigat un loc binemeritat în muzica populară românească. De curând am mai pierdut un model, pe „Doamna cântecului năsăudean”, Valeria Peter Predescu, de la care atât eu cât şi ceilalţi interpreţi am avut multe de învăţat. Deşi nu face parte din zona mea folclorică, ci din zona Târnavelor, modelul meu a fost de mică, doamna Veta Biriş (nu am întâlnit-o niciodată până acum dar mi-aş dori din tot sufletul să o întâlnesc măcar o dată-n viaţă).
Rep: Cum vede interpretul de muzică populară satul românesc contemporan? Mai păstrează el tradiţiile care l-au definit?

Florina Trif: Un sat îmbătrânit, unde tineretul, într-o foarte mică măsură, mai este interesat de folclor. Doar bătrânii mai încearcă să păstreze tradiţii moştenite din moşi-strămoşi dar numărul lor, din păcate, este din ce în ce mai mic.
Rep: Ale cui doruri le cântaţi?  De unde v-aţi cules cântecele?
Florina Trif: Ca fiecare om „îmi cânt dorurile mele, cu bune şi cu rele”, dar prin cântecele mele cânt poate şi dorurile celor care mă ascultă. Mi-am cules cântecele din zona etnofolclorică Huedin, satele Săcuieu, Rogojel şi Vişagu; aici aş aminti şi pe câţiva dintre rapsozii acestor sate: Anicuţa Moşii (85 de ani), Năstăsica Prianului (73 de ani), Pleş Teodora a lui Cherecheş (84 de ani).
Rep: Cine v-a influenţat în mod pozitiv activitatea artistică?
Florina Trif: Activitatea mea artistică a fost influenţată de două persoane, cărora le mulţumesc pentru că exist astăzi ca interpretă de muzică populară. Este vorba despre o artistă cu suflet mare din zona mea, doamna Maria Golban Dan, care m-a înţeles şi m-a recomandat domnului profesor Gelu Furdui, redactor muzical emisiuni folclorice la Radio Cluj. Împreună cu acesta am lucrat la textele cântecelor care au fost alese cu grijă şi la linia melodică a fiecărui cântec în parte. Le mulţumesc încă o dată şi Dumnezeu să-i aibă în pază mereu în tot ceea ce fac.
Rep: Vorbiţi-ne puţin despre activitatea artistică. Discuri editate dar şi spectacole şi înregistrări.

Florina Trif: Spuneam mai la început „cânt de când mă ştiu” dar totuşi cânt de la cinci ani, de la gradiniţă, apoi în şcoala generală şi liceu. Am participat la multe festivaluri de folclor între anii 1990 – 1997, unde am obţinut premii importante. Apoi a urmat o pauză de zece ani, reluând cântecul abia în 2007, în cadrul „Caravanei Favorit”. În prezent activez în Ansamblul folcloric „Cununa Vlădesei” al Casei de Cultură Huedin, în calitate de solistă vocală. În anul 2008 am înregistrat 17 cântece la studioul clujean „Glas Transilvan” împreună cu Grupul „Ardealul”, condus de către talentatul violonist Mihai Emil, având ca redactor muzical pe domnul, Gelu Furdui de la Radio Cluj. Actualul CD, primul de altfel de până acum, a apărut la “Libris Braşov”, de curând, fiind intitulat „Dorul meu de l-aş cânta”.
Rep: Cum apreciaţi că va fi evoluţia folclorului românesc în contextul integrării europene? Ce vom pierde şi ce vom câştiga?
Florina Trif: Vom pierde mult şi nu vom câştiga nimic. Vom fi mai săraci spiritual, nici nu ne închipuim cât.

Rep: Ce credeţi că este folclorul? Dacă ar trebui să îi daţi o definiţie proprie, cum ar suna aceasta?

Florina Trif: Creaţia colectivă a poporului român, în special al celor de la sate, adunată într-un depozit milenar şi care are un farmec nespus, autenticitate şi o mare spontaneitate. Acest depozit este de fapt „fântâna tinereţii fără bătrâneţe a acestui popor”, pentru că poezia noastră populară (doina, balada, strigătura, cântecul, basmul, ghicitoarea, etc…) au trecut prin filtrele tuturor generaţiilor care ne-au precedat.
Rep: Ce nu aţi face niciodată în muzica populară? La ce anume nu aţi recurge, în ceea ce priveşte cariera de interpret al cântecului popular tradiţional?
Florina Trif: Nu aş renunţa la cântecele populare autentice în favoarea aşa-zisului cântec comercial care, de cele mai multe ori, nu are nimic în comun cu adevăratul cântec popular românesc.
Rep: Daţi-mi exemple de cinci interpreţi de muzică populară care vă vin în minte.
Florina Trif: Veta Biriş, Maria Golban Dan, Mariana Deac, Mia Dan, Cristian Pomohaci.
Rep: Adresaţi un gând cititorilor noştri mureşeni.
Florina Trif: Cititorilor mureşeni vreau să le mulţumesc pentru că m-au primit în sufletul lor cald şi plin de dragoste (mulţi dintre ei nu mă cunosc dar sper să mai audă de mine). Le doresc sănătate, pace în suflet, să nu uite de marii artişti pe care încă îi mai avem, dar nici de noi cei care încercăm, pe urmele lor, să ne facem un nume al nostru.

Acest articol a fost publicat în Galerie foto. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Florina Trif: “Folclorul este fântâna tinereţii fără bătrâneţe a acestui popor”

  1. Ciorte Florin spune:

    este foarte frumos doamna florina cea ce spuneti si ce credeti despre folcorul romanesc sunteti o doamna deosebita prin cea ce faceti si tineti-o tot asa pt a invata copii cea ce inseamna traditia si folclorul . sa nu uitam cea ce au fost bunici si strabunici nostri trebuie sa ne mandrim cu traditia poporului nostru. O tara care nu are traditie este o tara a nimamui

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s