Mărioara Sigheartău: “Cânt dorurile tuturor celor care se regăsesc în cântecele mele”


Fiecare dintre noi avem un destin. Pentru unii e mai bun, alţii încearcă să îl schimbe, iar o bună parte se complac în el. Mereu într-o luptă cu tine, cu propriile principii încerci să dovedeşti că poţi şi mai mult, că stă în puterea ta să poţi. Vieţile noastre nu seamană între ele, nu trăim după şabloane şi scenarii. De sub poale de Heniu vine şi Mărioara Sigheartău în lada noastră de zestre. O cărămidă pusă în marele zid al culturii. Mărioara Sigheartău s-a născut în Prundu Bârgăului în zi de început de iulie şi a îndrăgit atât de mult locul natal, încât şi după plecarea de acasă a vrut să ducă cu ea  trăirile bârgăuanilor, în cântecele sale. Timid ca un copil de la ţară, dar cu şapte ani de acasă, nu a dorit să epateze şi şi-a cunoscut mereu locul ei în acest domeniu al folclorului. De sub poalele Heniului, la poalele Dealului Tîrgului şi cu bagajul cultural de acasă, Măriaora Sigheartău a urmat Şcoala Populară de Artă din Bistriţa, secţia canto popular, la clasa profesoarei, Rozalia Fucă. De peste zece ani activează în Ansamblul folcloric “Cununa de pe Someş” a Centrului Cultural Municipal “George Coşbuc” din Bistriţa.

Rep: Fiecare dintre noi are o poveste, un loc de început. Ce zonă folclorică reprezentaţi şi de unde începe cântecul Mărioarei Sigheartău?

Mărioara Sigheartău: Vin din frumosul ţinut al Văii Bârgăului, de la poalele Heniului, ţinut cu importante tradiţii culturale reprezentate printr-o bogată zestre folclorică şi etnografică. Cântecul meu a început încă din şcoala generală, iar mai apoi venind la Bistriţa mi-am continuat pregătirea artistică la Şcoala Populară de Arte la secţia canto popular  prof. Rozalia Fucă. A urmat apoi colaborarea cu Ansamblul „Cununa de pe Someş”, unde activez şi acum de peste zece ani.

Rep: Care ar fi principalele trăsături care definesc cântecul zonei pe care o reprezentaţi?

Mărioara Sigheartău: Subzona etnofolclorică Bârgău fiind o zonă de interferenţă cu zona folclorică a Bucovinei are unele influenţe în linia melodică a cântecelor, iar tematica cuprinde sfera de preocupări şi de trăiri ce aparţin tuturor vârstelor şi categoriilor sociale.

Rep: Aveţi un model în ceea ce a însemnat activitatea dumneavoastră?

Mărioara Sigheartău: Iubesc toţi interpreţii de cântec popular din judeţul Bistriţa-Năsăud  şi nu numai, de la fiecare am avut de învăţat şi învăţ câte ceva, dar cea pe care o consider un model demn de urmat în activitatea mea artistică este doamna Maria Butaciu.

Rep: Cum vede interpretul de muzică populară satul românesc contemporan? Mai ăstrează el tradiţiile ce l-au definit?

Mărioara Sigheartău: Satul românesc a păstrat şi mai păstrează încă şi acum forma originală a obiceiurilor, datinilor, creaţiilor materiale şi cultural artistice. Acestea, strâns legate l-au însoţit pe ţăran de la naştere şi-l vor însoţi până la ultima suflare. Ţăranul îşi cântă dragostea, dorul, durerea, deznădejdea însoţindu-şi fiecare moment al vieţii prin cântec indiferent că se află la munca câmpului sau duminica la hora satului. Referindu-mă la zona de unde vin eu, Valea Bârgăului, unde se mai păstrează şi azi obiceiurile şi datinile deşi poate nu cu aceeaşi intensitate ca în trecut, dar poţi şi astăzi să vezi duminica bârgăuani în costume populare impecabile la biserică, iar seara la joc. Încă se mai păstrează şi acum alaiurile nunţilor cu druşte şi stegari în costumele lor populare care se remarcă prin originalitatea, cromatica culorilor, frumuseţea şi eleganţa lor.

Rep: Ale cui doruri le cântaţi? De unde v-aţi cules cântecele ?

Mărioara Sigheartău: Cântecele mi le-am cules de pe la rapsozi populari de pe Valea Bârgaielor dar şi de pe Valea Someşului şi Sălăuţei dar şi de la colegii mei instrumentişti. Cânt dorurile tuturor celor care se regăsesc în cântecele mele.

Rep: Cine v-a influenţat în mod pozitiv activitatea artistică ?

Mărioara Sigheartău: Un rol important în activitatea mea artistică a avut doamna prof. de canto popular, Rozalia Fucă, iar mai apoi doamna Elvira Botoş cea cu care mă pregătesc de 12 ani încoace la ansamblul «Cununa de pe Someş » în mod cert m-au influenţat în mod pozitiv.

Rep: Vorbiţi-ne puţin despre activitatea artistică. Discuri editate, dar şi spectacole şi înregistrări.

Mărioara Sigheartău: Sunt fericită să fac parte, de peste un deceniu, din componenţii prestigiosului ansamblu artistic «Cununa de pe Someş » al Centrului Cultural Municipal « George Coşbuc » din Bistriţa, ansamblu cu care am efectuat numeroase turnee atât în ţară cât şi în străinătate. Aş enumera doar câteva din ţările unde alături de ansamblul «Cununa de pe Someş » am reprezentat România cu cinste: Italia, Franţa, Austria, Germania, Grecia, Cipru, Iordania, Mexic etc. După cum spuneam, am început colaborarea cu ansamblul artistic «Cununa de pe Someş » ceea ce s-a dovedit de bun augur pentru activitatea mea artistică, au început primele apariţii pe scenă, apoi primele mele înregistrări în anul 1997 sub forma unei casete audio înregistrată la un studio din Zalău, urmând apoi filmări la tv locale şi emisiuni radio. Mai târziu în anul 2002 a urmat cel de-al doilea disc intitulat «Tinereţe floare albă » înregistrându-l la Cluj cu orchestra «Ardealul» condusă de dl. Urszui Mihai. Au urmat apoi numeroase filmări la televiziune ( TVR2, ETNO, FAVORIT, TVRM).

Rep: Cum apreciaţi că va fi evoluţia folclorului românesc în contextul integrării europene? Ce vom pierde şi ce vom câştiga?

Mărioara Sigheartău: Integrarea în Europa, mai precis în Uniunea Europeană nu cred că ne va aduce pierderi, din contră cred că vom câştiga; acum avem libertatea de a le arăta că ştim să ne preţuim înaintaşii, că ştim să ne păstrăm portul, tradiţiile şi graiul şi că nimic nu ne poate face să uităm identitatea nostră. Eu cred că avem cu ce să ne lăudăm la marea masă a culturilor europene. Poate că avem cel mai bogat tezaur spiritual şi cultural şi ar trebui să ştim să profităm de acest lucru.

Rep: Ce credeţi că este folclorul? Dacă ar trebui să îl definiţi într-o manieră personală cum ar suna această definiţie?

Mărioara Sigheartău: Folclorul, portul şi tradiţiile se pot defini ca o comoară inestimabilă ce caracterizează un popor făcându-l unic şi nemuritor în ciuda trecerii timpului.

Rep: Ce nu aţi face niciodată în muzica populară?

Mărioara Sigheartău: Nu aş lăsa niciodată comercialul să ia locul muzicii populare adevărate, izvorâtă din sufletele înaintaşilor noştri. Folclorul în ansamblul lui este o moştenire pe care am preluat-o şi pe care trebuie să le-o oferim celor ce vin după noi şi evident această moştenire trebuie să fie una curată şi frumoasă.

Rep: Daţi-mi exemple de cinci interpreţi de muzică populară care vă vin în minte.

Mărioara Sigheartău: Maria Butaciu, Sofia Vicoveanca, Leontina Pop, Angela Buciu, Nineta Popa.

Rep: Adresaţi un gând cititorilor noştri mureşeni.

Mărioara Sigheartău: Să vă dea Dumnezeu multă sănătate, prosperitate şi pace sufletească şi sper ca şi cântecele mele să ajungă la sufletele dumneavoastră.

A consemnat Mihai Teodor Naşca

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s