Reta Rus: “ Folclorul este ceea ce ne reprezintă ca naţiune”


Data: 10.04.08

A consemnat Mihai Teodor Naşca

Interpreta de muzică populară Reta Rus s-a născut în Tiur, la confluenţa celor două Tîrnave, aproape de Blaj, judeţul Alba. Consideră că locul naşterii îşi pune o amprentă asupra dezvoltării ulterioare şi crede în destin. Acesta a făcut ca în 1981 să înceapă să cânte într-un ansamblu folcloric la Blaj, iar doi ani mai târziu să facă primele înregistrări la Bucureşti. Are la activ patru albume înregistrate şi consideră că nu numărul lor este important. Cine nu-i cunoaşte piese precum “Dorule gândeşti că ştii” sau “Bate vânt de primăvară”? Propun să aflăm o scurtă istorioară a interpretei de muzică populară, Reta Rus.

Rep: Unde este “acasă” pentru Reta Rus?

Reta Rus: Acasă e într-un sat minunat de pe valea celor două Tîrnave, satul meu se numeşte Tiur şi este la aproximativ 3 kilometri de municipiul Blaj. Consider că este un loc minunat, deoarece este locul în care m-am născut şi unde mi-am petrecut toată viaţa de până acum, întrucât stau în acelaşi loc.

Rep: A contribuit locul naşterii asupra carierei pe care aţi urmat-o în domeniul artistic?

Reta Rus: Pentru orice om, locul unde îşi petrece viaţa îşi pune amprenta, pentru că sunt oamenii din jur, cei cu care îşi duce zilele şi sigur, aşa cum ştim cu toţii, regulile sunt mult mai stricte. Educaţia pe care o primim de la ţară, chiar şi în zilele noastre, eu cred că este puţin mai diferită decât cea pe care o primesc copiii de la oraş. La ţară, copiii, acum, dar şi cu foarte mulţi ani în urmă, încep să fie obişnuiţi cu greutăţile vieţii de mici, pentru că oamenii de la ţară îşi câştigă destul de greu existenţa şi copiii de mici sunt prinşi în activităţile zilnice de acasă, de la munca din câmp, cu animalele; cred că este o mare diferenţă între a primi o educaţie la ţară, unde există un mare respect pentru cei din jur, respectiv la oraş. Toată lumea se salută pe stradă şi este cu siguranţă altceva pentru un copil crescut la ţară.

Rep: Când şi cum s-a produs întâlnirea cu muzica populară? Cine către cine a venit?

Reta Rus: La mine muzica a venit prin aparatul de radio, deoarece în acea vreme radioul era ascultat mai mult în vremea copilăriei mele, televiziunea a apărut după aceea. Ascultând muzică, în primul rând pe postul de radio, pentru că satul meu natal este foarte aproape de oraşul Blaj şi oraşul îşi pune o amprentă asupra tradiţiilor, astfel că în toate satele din jurul oraşului, tradiţiile au dispărut mai devreme decât în cele care se află la distanţe foarte mari de aglomerările urbane. Iubesc toate genurile muzicale, chiar dacă am ajuns să cânt numai folclor, acest lucru nu a fost un impediment. Când eram mic copil, la grădiniţă cântam de toate, apoi cu trecerea anilor cântam la serbările şcolare, însă nu m-am îndreptat de atunci spre un gen anume, iar în primii ani de liceu am cântat muzică uşoară timp de doi ani, apoi am renunţat şi nu am mai cântat nimic. Întâmplarea face ca într-o zi să fiu chemată la Casa de Cultură din Blaj, unde aveau deja format un ansamblu folcloric şi de acolo pot spune că început povestea mea cu muzica. Nu pot să spun că m-am născut cu dorinţa aceasta de a cânta neapărat muzică populară. Sunt iubitor de multe genuri muzicale, iubesc şi opera, chiar şi muzica simfonică, atât cât îmi permite cultura mea muzicală, dar iubesc toate genurile muzicale.

Rep: A existat o persoană care v-a influenţat cariera?

Reta Rus: Dacă nu exista la Blaj domnul profesor Bochiş, nu ştiu dacă aş fi început să cânt muzică populară. Dânsul a fost cel care m-a tot chemat mult şi a insistat, probabil că aşa a fost destinul şi eu cred în destin. Au fost oameni în radio care mi-au influenţat activitatea artistică. Nu pot spune însă că m-a influenţat cineva cu totul şi cu totul în mod deosebit. Am cunoscut-o în spectacole pe Mariana Drăghicescu; a fost singurul interpret care mi-a spus mici secrete despre cum se cântă pe o scenă, pentru că astea nu le spun prea mulţi şi nu ştiu dacă le ştiu prea mulţi.

Rep: V-aţi contabilizat piesele din repertoriu?

Reta Rus: Nici nu mai ştiu câte sunt imprimate în radio, însă albume am patru, dintre care trei de folclor şi unul de colinde. Nu am crezut de cuviinţă să scot câte un album sau chiar două pe an. Trebuie să ai ceva de spus ca să poţi realiza un album.

Rep: Spuneţi-mi cinci nume de interpreţi mari ai folclorului.

Reta Rus: Lucreţia Ciobanu, Dumitru Fărcaş, Sofia Vicoveanca, Maria Ciobanu, Ion Dolănescu, Irina Loghin. Judeţul Alba este o forţă în acest domeniu.

Rep: Dar din cei tineri?

Reta Rus: Este o fată de la Craiova, care a făcut Conservatorul la Cluj Napoca şi care îmi place. Este vorba de Maria Rotaru.

Rep: Ce este folclorul?

Reta Rus: Folclorul este ceea ce ne reprezintă ca şi naţiune. Prin asta arătăm tuturor că suntem români.

Rep: Un gând pentru cititori.

Reta Rus: Le doresc din inimă sănătate, bucurii, sărbători fericite şi să fie alături de toţi cei care slujesc folclorul. Destinul unei cariere în muzica populară “Am început în 1981 să cânt la Casa de Cultură din Blaj, iar apoi au început festivalurile. Am avut o şansă şi un noroc deosebit, pentru că la Casa de Cultură din Blaj mai exista un ansamblu folcloric, numit “Tîrnavele”, care mai există şi acum. Atunci era un ansamblu foarte, foarte bun şi recunoscut ca atare, care avea turnee chiar şi în străinătate. Eu am avut şansa să cânt încă într-un ansamblu, pentru că lucram în cooperaţia meşteşugărească şi la nivel de judeţ aveam un ansamblu şi acolo şi am fost, pot spune, favorizată de soartă, pentru că am reuşit să mă deplasez puţin şi în afara graniţelor ţării, chiar înainte de 1989, cu aceste două ansambluri la care am activat. Se întâmpla chiar de două ori într-un an să facem deplasări în străinătate, lucru care nu era chiar aşa de obişnuit în acea vreme şi mă temeam că nu o să am permisiunea de a ieşi din ţară de două ori în acelaşi an; dar, spre surprinderea mea, nu s-a opus nimeni. Nici pe vremea aceea, dacă îţi vedeai de treburile tale, nu avea nimeni treabă cu tine. Au urmat, evident, festivaluri, unde am ajuns să întâlnesc specialişti, să primesc sfaturi din mai multe părţi şi în anul 1983 am reuşit să fac primele imprimări în Radiodifuziunea Română, la Bucureşti, pentru că se cunoaşte faptul că în 1985 studiourile teritoriale de radio erau desfiinţate. Soarta a făcut că am reuşit să imprim la Bucureşti şi am mai făcut unele imprimări chiar şi după 1990, însă acum se cunoaşte că interesul pentru muzica populară a posturilor private de radio nu este aşa de mare. Aceste posturi au un spaţiu alocat muzicii populare destul de restrâns. Ca să îmi continuu ideea vizavi de cariera mea, evident că au urmat emisiuni de televiziune, în care nu apar toată ziua, pentru că nu sunt o răsfăţată a posturilor de televiziune. Contează însă foarte mult să ai spectacole. Părerea mea este că acela care nu calcă scândura scenei, nu ştie ce înseamnă să fii un artist. Dacă eşti doar la televiziune şi faci numai playback, nu se cheamă că eşti un artist. Viaţa de artist este pe scenă”, ne-a declarat Reta Rus.

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s