Ioan Naste: “ Prin folclor înţeleg tot ceea ce are mai frumos ţăranul român”


Data: 19.06.08

De: A consemnat Mihai Teodor Naşca

Se spune că e mai bine mai târziu decât niciodată. Interpretul de muzică populară, Ioan Naste a aşteptat multă vreme pentru a aşeza pe un album cântecele şi jocurile din satul natal Ulieş, comuna Rîciu. Dar e bine că a făcut-o şi acum pentru că astfel le va transmite şi urmaşilor, artişti şi ei, ceea ce a învăţat de acasă din vatra satului. Cântă muzică populară din 1973, iar ansamblul în care a activat cel mai mult a fost “Mărţişorul” al Trustului de Construcţii – Montaj din Tîrgu Mureş. Tot prin intermediul muzicii populare şi-a întâlnit şi soţia, Tereza, care acum se ocupă de activitatea artistică a lui Ioan Naste. A reuşit să imprime şi un album în care spune că a adunat cântecele din satul natal şi acompaniamentul este unul tradiţional, meritul principal îndreptându-se spre instrumentistul, Ovidiu Barteş din Cluj Napoca. Vă propun o altă poveste de viaţă, scoasă din Lada de zestre.

Rep: Se spune că oamenii sunt asemeni cântecelor lor. Oamenii de pe Câmpie sunt mai domoli, mai lenţi. Cum sunt oamenii de unde veniţi dumneavoastră?
Ioan Naste: Oamenii de unde vin eu, din satul Ulieş, comuna Râciu sunt nişte oameni sunt oameni deosebiţi şi aşezaţi aşa ca pe Câmpie, sunt oameni gospodari cu care mă mândresc.
Rep: Se spune că locurile în care copilăreşti şi creşti îşi pun amprenta asupra evoluţiei tale ulterioare. A avut vreun rol locul în care v-aţi născut asupra dezvoltării ulterioare ca artist?
Ioan Naste: Locul în care m-am născut a avut un rol esenţial, întrucât cântecele pe care le-am imprimat pe albumul “Doamne bine-i pe pământ” sunt auzite de la oamenii locului: melodii de nuntă, de cătănie, din uliţa satului şi bineînţeles doinele. Un cântăreţ care nu ştie să doinească nu prea are ce căuta în muzica populară.
Rep: Până la imprimarea albumului a avut loc întâlnirea cu muzica populară. Cum şi când s-a produs acest lucru?
Ioan Naste: Întâlnirea cu muzica populară s-a produs de mic. Cu toate că am început mai târziu să cânt, eu am iubit foarte mult muzica populară. Chiar înainte de şcoală am ascultat cântecele lui Ion Cristoreanu, Petre Săbădeanu, Lucreţia Ciobanu, Achim Nica, toţi marii cântăreţi. Prima dată am auzit aceste cântece populare la un patefon, iar apoi am cumpărat un radio cu multe baterii şi pile, care scârţâia dar ascultam cu mare plăcere. Părinţii mei au fost nişte oameni cărora le-a păcut foarte mult muzica populară, tatăl meu era un jucăuş neîntrecut, iar mama o doinitoare desăvârşită. De la ei am învăţat mai multe doine şi am decis, chiar dacă foarte târziu să le interpretez pe albumul editat. La noi în familie suntem patru băieţi şi trei fete, o familie “hotărâtă”, fiecare dintre noi ştie să joace ori să cânte. În familia mea şi soţia a cântat, aşa am cunoscut-o, iar cei doi copii pe care îi avem, cel mic, Lucian este profesor de chitară la Timişoara, iar cel mare cântă la vioară, ca amator  şi iubeşte foarte mult muzica populară.
Rep: Revenind la ceea ce am discutat mai devreme aş dori să vă întreb de unde v-aţi cules repertoriul pentru acest album?
Ion Naste: Repertoriul meu este doar din satul meu natal, Ulieş şi asta a fost şi asta a fost şi intenţia mea. Vreau să spun că nu neapărat vreau să devin o vedetă pri  a prezenta acest album. Eu vreau să prezint cântecele consătenilor mei. Albumul a fost realizat într-un studio de înregistrări la Cluj Napoca şi am dorit foarte mult să îl înregistrez cu instrumente tradiţionale, aşa cum eu am auzit aceste cântece de la lăutarii satului: vioară, contră şi contrabasul. Înregistrările le-am realizat la Cluj Napoca cu domnul profesor, Ovidiu Barteş, un instrumentist extraordinar pe care îl iubesc şi îl respect foarte mult. Eu am încercat ca în acest album să prezint cântecele aşa cum le-am auzit eu. Albumul “Doamne-i bine pe pământ” cuprinde doine, purtate, cântece de nuntă şi chiar şi o sârbă.  La jocul satului, după această sârbă se cânta o purată şi o “Ţigănească”. Eu am încercat să iau toate acestea şi le-am pus texte şi am reuşit să scot acest album despre care cred că este destul de autentic.
Rep: Aţi avut vreun model în evoluţia artistică, aţi avut vreun idol în acest domeniu?
Ioan Naste: Nu cred că m-am gândit eu la aşa ceva. Eu cred că melodiile mele mă reprezintă pe mine şi am încercat să scot acest album după ce am fost la emisiunea “Debut 50 plus”, unde am avut ocazia să întâlnesc pe marele acor, Ion Besoiu, pe marele dirijor al Orchestrei Banatul şi mulţi alţii şi acolo am reuşit să iau locul I, câştigând fazele premergătoare. După acestea mi-am dat seama că mai am ceva de spus în cântecul popular. La acestă emisiune tv am avut drept invitat pe Traian Jurchela, marele doinitor al Banatului. După această emisiune m-am hotărât să îmi iau inima în dinţi şi să scot acest album şi speer să fie apreciat la adevărata lui valoare.
Rep: Ce este folclorul?
Ioan Naste: Prin folclor înţeleg tot ceea ce are mai frumos ţăranul român: de la cântece, costume popualre, obiceiuri şi aşa mai departe.
Rep: Un cuvânt pentru cititorii noştri.
Ioan Naste: Pentru cititorii “Informaţiei de Mureş”le doresc multă sănătate şi sper ca prin intermediul acestui material să caute albumul şi să îl aprecieze.

Ioan Naste – între cântec popular şi momente vesele

“Eu am activat la foarte multe ansambluri, dar cel mai mult am activat în Ansamblul “Mărţişorul” al Trustului de Construcţii Montaj. După ce am terminat stagiul militar, prin 1973, m-am hotărât să merg pe drumul cântecului popular. Atunci, pe Platoul Corneşti se ţinea sărbătoarea de 1 mai şi atunci am cântat pentru prima dată. A fost cu mare emoţie dar a fost minunat pentru că aplauzele publicului mi-au dat unimbold şi mi-am dat seama că am calităţi vocale şi merită să merg mai departe. Cântam mai mult din repertoriul Lucreţiei Ciobanu, melodia “Ridică-te negură” şi din repertoriul lui Dumitru Constantin, melodia “Ştii tu mândră ce-mi ziceai”, o doină foarte frumoasă şi bineînţeles că atunci nu avem un repertoriu personal dar cântam şi din repertoriul lui Petre Petruse, cântece precum “De la Năsăud la vale”. Cu toate acestea în acea vreme, în turneele pe care le făcea m reuşeam să umplem sălile de spectacole  şi întrucât program de televiziune era numai o oră, două pe zi, oamenii veneau şi erau sălile pline. Cu toate că în spectacole cântam, am debutat şi cu momente vesele, defapt nişte poveşti populare. Pe atunci, director la Ansamblul “Mărţişorul” era Gorea Vasile şi l-am rugat să spun şi câteva momente vesele. Nu uit că eram la un spectacol în Cicălaca, comuna Aţintiş şi prima dată am spus momente vesele şi am avut un succes deosebit şi de atunci şi până în 1989, la destrămnarea ansamblului eu am activat ca interpret de cântec popular şi momente vesele sau povestiri umoristice”, ne-a declarat Ioan Naste.

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s