Livia Harpa: “Pentru mine folclorul este ceva rupt din sufletul omului”


Data: 09.06.08

De: A consemnat Mihai Teodor Naşca

Livia Harpa, interpretă de folclor, trăitoare azi la Topliţa îşi are o parte din rădăcini în judeţul Mureş, în Valea Pietrişului sau Cuieşdi cum se numea odinioară, azi, o parte a comunei Deda. Născută şi crescută pe aceste meleaguri, Livia Harpa se întoarce deseori aici pentru a se încărca cu energia străbunilor. Repertoriul folcloric şi l-a împărţit cu grijă între cele două zone reprezentate. Vorbeşte cu atâta modestie despre ea încât uneori ai şi o oarecare sfială să pui întrebări ce pot părea incomode. Este solistă a Ansamblului “Rapsodia Călimanilor” din Topliţa şi propun să aflăm o părtică de poveste – Povestea Liviei Harpa.

Rep: Livia Harpa vine din Topliţa şi Pietriş dar care este locul cel mai aproape de suflet?
Livia Harpa: Mă simt legată de amândouă locurile pentru că unul dintre părinţii mei şi anume, mama este din Topliţa. Probabil că acea chemare a sângelui m-a chemat înspre Topliţa, dar totuşi cea mai aproape  localitate de suflet  este ce în care te-ai născut şi ai copilărit şi acel loc este pentru mine Valea Pietrişului.
Rep: Cele două zone sunt oarecum geografic apropiate, dar din punct de vedere muzical, care dintre cele două zone etno-folclorice s-a pliat foarte bine pe sufletul Liviei Harpa?
Livia Harpa: Normal că zona în care te-ai născut îşi lasă amprentă puternică pe sufletul tău, iar pe sufletul meu a rămas acea zonă numită Valea Pietrişului, acolo unde eu am văzut lumina zilei, unde am crescut în frumuseţea locurilor şi a obiceiurilor şi va rămâne acea zonă în sufletul meu până voi închide ochii.
Rep: Să privim preţ de câteva momente peste umăr şi să ne reamintim cum s-a produs întâlnirea cu muzica populară.
Livia Harpa: Cred că m-am născut în mijlocul cântecului. De mică am luat parte la toate obiceiurile satului, pentru că în acea vreme încă se mai păstrau obiceiurile şi amintirile pe care le am eu, pe la vârsta de patru-cinci ani sunt acestea: de Crăciun, părinţii noştri ne duceau la Căminul Cultural unde se făcea joc. Erau trei zile de voie bună şi de datini frumoase, pentru că de Crăciun erau cele mai frumoase obiceiuri, acelea cu Turca, cu colindatul şi multe alte obiceiuri frumoase, care pe mine m-au marcat foarte mult şi au rămas definitiv întipărite în mintea mea.
Rep: Consider că pe lângă obiceiurile satului au existat şi oameni care au contribuit la felul de a fi.
Livia Harpa: Eu spun că tot de la omul simplu care este legat adânc de locul unde trăieşte şi care încearcă uneori cu disperare să îşi păstreze identitatea să păstreze tot ce este mai frumos pe acele locuri şi pe Valea Pietrişului s-a ţinut cu amândouă mâini de acele obiceiuri  şi bineînţeles că în acest fel au putut fi transmise. Aceşti oameni minunaţi ni le-au transmis nouă, care, în anii 70-80 încă am mai prins acele manifestări, acele obiceiuri. Din păcate nu mai pot să spun acelaşi lucru pentru generaţiile care vor veni sau care sunt acum.
Rep: În Pietriş există Victoria Fodor Demian. De la ea ce a învăţat Livia Harpa?
Livia Harpa: Victoria Fodor este o personalitate marcantă a Văii Pietrişului – poet ţăran, o femeie simplă dar foarte îndrăgostită de tot ce  ţine de acel sat. Cred că şi-a iubit satul mai bine ca nimeni altul de aceea încearcă să păstreze încă vie atmosfera satului, atmosfera datinilor din vremuri mai trecute şi ce este mai curios că tot acei bătrâni se adună în casa Victoriei Fodor ca să reînvie şi transmită câte ceva şi tinerilor, care mai sunt încă în sat, puţini dealtfel.
Rep: La Topliţa încă există oameni care se ocupă de transmiterea şi valorificarea tradiţiilor şi cântecului popular. Poate nu ar fi rău să amintim câţiva dintre aceşti oameni pentru ca lumea să îi cunoască.
Livia Harpa: Legat de interpreţi care încă mai ţin aprinsă flacăra cântecului popular românesc,  în zona Topliţei, ar fi colegii mei de la Ansamblul “Rapsodia Călimanilor”: Dragomir Raita, Alexandru Oltean, Carmen Antal Cujbă, dar şi alţi tineri care nu au avut şansa să fie solişti într-un ansamblu dar care încearcă şi ei să îşi facă un drum pe calea aceasta, aşa cum este şi Teodora Suciu. Ea s-a apropiat foarte bine de cântecul popular topliţean. O interpretă tânără care încearcă foarte tare să-şi facă cunoscută zona nu numai prin cântecul specific zonei ci şi prin costum, care la prima vedere te derutează total. Este un costum ce seamănă foarte bine cu costumul moldovenesc, însă fiind zonă de interferenţă acesta este costumul specific Topliţei. Cântecele se numesc ştraiere şi sunt întâlnite doar în zona Topliţei.
Rep: Ale cui doruri le cânţi?
Livia Harpa: Eu zic că toate dorurile care se regăsesc în sufletul unui om – dor de părinţi, dor de satul natal, dor de potecile pădurilor prin care am colindat şi eu prin satul meu – multe doruri şi mă gândesc că în aceste doruri dacă mă regăsesc eu, se regăsesc şi oameni pentru că toţi avem în noi un suflet şi fiecare suflet are bucuriile şi supărările lui.
Rep: Dacă facem un calcul estimativ, în repertoriul Liviei Harpa sunt mai multe cântece din zona Topliţei sau de pe Valea Pietrişului?
Livia Harpa: Eu cred că balanţa este aproape echilibrată, pentru că eu am găsit în zona Topliţei un repertoriu neexploatat, un repertoriu frumos dar cântat doar instrumental. Am încercat să fac cunoscute acele cântece şi sunt destul de multe la număr acele cântece şi de aceea spun că e aproape echilibrată balanţa.
Rep: În ceea ce priveşte repertoriu, cu ce te poţi lăuda în acest sens?
Livia Harpa: Cred că nu mă pot lăuda prea tare. Am un singur album imprimat pe suport CD, care cuprinde cântece populare, mai am un album de pricesne, iar înainte de acestea au mai existat două casete audio cu melodii populare. Repertoriul pe care îl am pe aceste materiale nu poate fi contestat de specialişti, având în vedere că în aceste zile se recurge foarte mult la muzica comercială pentru a avea succes.
Rep: Care este cea mai cunoscută melodie a Liviei Harpa?
Livia Harpa: Nu ştiu dacă am reuşit să am un şlagăr din toate aceste melodii pentru că am vrut să nu nedreptăţesc pe nici unul din cântecele mele şi peste tot am încercat să le cânt în egală măsură, având suficiente spectacole cu ansamblul din care fac parte am avut grijă ca la fiecare spectacol să schimb repertoriul.
Rep: Ce este folclorul?
Livia Harpa: Pentru mine este ceva rupt din sufletul omului, ceva ce se desprinde de acolo, pentru că tot ceea ce numim noi folclor vine de la omul simplu, care şi-a dus traiul pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu şi care a avut grijă să le transmită mai departe.
Rep: Un gând pentru mureşeni.
Livia Harpa: Cele mai frumoase gânduri, să ştie că eu, chiar dacă trăiesc la Topliţa, în judeţul Harghita, sufletul meu rămâne aproape de mureşeni şi le doresc tot ceea ce este mai bun pe lumea asta.

Livia Harpa între debut şi maturitate artistică
“Pentru mine acel debut cred că a fost în anul 1990 când am devenit solistă a Ansamblului “Rapsodia Călimanilor” din Topliţa. Celelalte apariţii scenice ale mele au fost legate bineînţeles de serbările şcolare şi de activitatea de interpret amator pe care am desfăşurat-o la Casa de Cultură din Topliţa. Pot să spun cu adevărat că în 1990, când s-a  înfiinţat “Rapsodia Călimanilor” din Topliţa am devenit solist profesionist, unde cerinţele erau cu totul altele, nu era ceea ce ştiam noi că se face la amatori. Existau lucruri pe care, deşi aveam o activitate culturală nu le ştiam şi a trebuit să le învăţ din mers şi tot din experienţa pe care am acumulat-o ulterior am ajuns să mă pot numi interpret al cântecului popular”, ne-a declarat Livia Harpa.

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s