Răzvan Năstăsescu: “ Se spune şi eu cred asta, că vocea este darul părinţilor”


Data: 22.05.08

De: Mihai Teodor Naşca

Tînărul interpret de muzică populară Răzvan Năstăsescu, chiar dacă a trecut de puţin timp de vârsta majoratului, a reuşit în ultimii doi ani să se facă foarte cunoscut, datorită talentului cu care a fost înzestrat de natură şi, aşa cum ne-a declarat, de părinţii săi. Chiar dacă s-a născut pe 1 aprilie, nu este o păcăleală şi nu a încercat să facă din muzica populară o păcăleală. Are însă o particularitate: având părinţii din două zone diferite ale ţării, a ales să cânte ambele două zone etno-folclorice : Valea Tărnavei Mici şi Zona Voineasa – Ţara Loviştei (judeţul Vâlcea). Este elev al Şcolii Populare de Artă, la clasa profesoarei Dorina Oprea. Pentru începutul lunii iunie pregăteşte lansarea oficială a albumului său, care speră să ajungă la sufletele celor ce iubesc folclorul.

Rep: Fiecare interpret de muzică populară îşi alege cu grjă piesele din zona pe care o reprezintă. Alţii reuşesc să reprezinte un areal mai mare, alţii, dimpotrivă, îşi cântă doar satul natal. La tine cum a fost cu alegerea zonei etno-folclorice?
Răzvan Năstăsescu: Ca orice interpret de muzică populară a trebuit să-mi aleg şi eu o zonă care să mă reprezinte, însă eu am ales două zone: Valea Tîrnavei Mici, care aparţine judeţului Mureş, mama mea fiind născută şi crescută pe această frumoasă şi bogată vale, iar cea de-a doua zonă folclorică este cea a Ţării Loviştei, mai precis Valea Lotrului – Voineasa, zonă care aparţine din punct de vedere folcloric de Mărginimea Sibiului şi care este şi  zona unde s-a născut tatăl meu).
Rep: Eşti destul de tânăr. Cum ai început să cânţi muzică populară?
Răzvan Năstăsescu: Am început să cânt în urmă cu cinci ani muzică populară, iar acum sunt  în anul trei la Şcoala Populară de Artă din Tîrgu Mureş, la clasa profesoarei Dorina Oprea, şi în  clasa a XII-a a Liceului de Artă. De mic mi-a plăcut să cânt. Se spune, şi eu cred asta, că vocea este darul părinţilor pentru copii; aşa mi-a spus un preot care m-a auzit cântând.
Rep: Cum caracterizezi din punct de vedere folcloric zona pe care o reprezinţi? Prin ce se diferenţiază ea?
Răzvan Năstăsescu: În Zona Tîrnavei Mici se întâlnesc numeroase tipuri de cântece: haţegane, purtate, nelipsita învârtită şi doina, care este sufletul românului. În zona Voinesei, jiana este cea care ţine capul de afiş, fiind urmată de învârtită, ţorţoroi si doină. Sunt cântece care, spun eu, mă reprezintă pe mine ca om, ca artist şi sunt făcute din suflet, pentru alte suflete care mă ascultă cu drag. Sunt mândru că pot aduce bucuria cântecului popular în sufletele oamenilor.
Rep: A existat vreun interpret sau vreun model care să îţi influenţeze activitatea ta artistică ulterioară?
Răzvan Năstăsescu: De mic copil mi-a plăcut interpretul Ionuţ Fulea, pentru prestanţa impunătoare de pe scenă, pentru vocea duioasă dar, în acelaşi timp, plină de bărbăţie, de felul în care trăia acesta piesele pe care le interpreta. Pot spune că aceasta a fost scânteia care a aprins focul în inima mea pentru muzica populară. Este bine că pot ţine acel foc viu, aprins, pentru că este foarte greu de răzbit în această “industrie” a muzicii populare.
Rep: Chiar dacă eşti destul de tânăr şi ai crescut mai mult pe asfalt, aş dori să te întreb cum se vede, din punctul tău de vedere, satul românesc tradiţional, cu obiceiurile şi tradiţiile sale? Ce s-a pierdut şi ce s-a câştigat?
Răzvan Năstăsescu: Satul românesc contemporan trece printr-o continuă modernizare, transformare care duce, din păcate, la pierderea multor obiceiuri. După cum vedem şi noi, lumea pleacă de la sat la oraş, cum zic bătrânii, şi uită de multe ori ceea ce a învăţat, în copilărie, acasă. Populaţia îmbătrânită de la ţară este cea care mai păstrează, cât de cât, din obiceiuri, dar când aceştia trec şi ei în lumea cea fără de dor, se duc şi acele obiceiuri ştiute doar de ei.
Rep: Ale cui doruri le cânţi?
Răzvan Năstăsescu: Cânt dorurile mele, pentru că am multe, pentru că am mândruţa cam departe, tocmai la Vâlcea. Piesele pe care le interpretez sunt culese din comuna tatălui meu, iar cele de pe Tîrnavă le am de la Daniel Iancu Ticuşor, violonistul formaţiei «Crai Nou» din Alba Iulia, un om de la care am avut multe de învăţat, care m-a luat cu el pe unde a putut, ca să mă audă lumea, să încerc, încetul cu încetul, să mă fac cunoscut în această lume a muzicii populare.
Rep: Cariera aceasta de artist nu este deloc uşoară, există multe sacrificii, există perioade mai bune dar şi mai dificile. Pentru aceste perioade cine te sprijină? Cine este sprijinul tău?
Răzvan Năstăsescu: Părinţii mei sunt cei care mă susţin cu tot ce pot financiar şi sufletesc, pentru că acum sunt în pragul lansării primului meu album, realizat după o muncă susţinută. Sponsorii, de asemenea, sunt foarte importanţi. Cu ajutorul lor am făcut mai mult de jumătate din material; restul, cum am precizat mai înainte, cu sprijinul părinţilor.
Rep: Povesteşte-ne puţin despre cariera ta, experienţele tale artistice.
Răzvan Năstăsescu: Ca orice tânăr interpret de muzică populară, festivalurile concurs sunt foarte importante pentru formarea unei experienţe în această viaţă de artist, scena este locul de muncă a unui artist, este “casa” interpretului, acolo se simte el bine, să simtă scândura scenei. Anul trecut am colaborat şi  cu Ansamblul Artistic Profesionist «Mureşul», participând împreună la mai multe spectacole.
Rep: Adresează un gând cititorilor noştri mureşeni.
Răzvan Năstăsescu: Dragi cititori, sper să vă intru şi eu în suflete, să vă câştig respectul prin cântecele mele, care sunt făcute din tot sufletul meu – în ele mă regăsiţi pe mine şi poate chiar pe voi, cei ce citiţi aceste rânduri. Vă doresc să aveţi parte de tot ce-i mai bun pe lumea aceasta şi să nu uitaţi locurile de unde aţi plecat, oricât de departe aţi fi de casă.

«DE CINE MI-I DOR ŞI DRAG»
Cel  mai recent material  pe care îl aduc publicului, atât mureşean cât şi din toată ţara, este un compact disc şi o casetă care cuprind 12 piese (două dintre ele mai cunoscute, iar celelalte sunt piese din repertoriul meu). Cu toţii ştim că în ziua de azi e foarte greu să poţi edita un CD prin propriile puteri, aşa că am apelat la sponsori, oameni care mă ascultă cu drag ori de câte ori apar la un post de radio, tv etc. Pe această cale, le mulţumesc pentru sprijinul acordat în realizarea materialului. Înregistrările s-au făcut într-un studio din Alba Iulia, alături de orchestra «Crai Nou» condusă de Alexandru Borca, nişte oameni minunaţi, adevăraţi profesionişti. Piesele, o mare parte, le-am primit de la violonistul Daniel Iancu Ticuşor, aranjorul pieselor, membru al orchestrei «Crai Nou». Celelalte sunt din culegeri de folclor; unele sunt melodii specifice zonei tatălui meu, iar altele, Văii Târnavelor.
Albumul intitulat «DE CINE MI-I DOR ŞI DRAG» e un album tineresc, când duci doruri grele pentru mândruţa sau, deşi nu e cazul meu, dorul mai multor mândruţe. Va apărea pe piaţă începând cu data de 29 mai. Lansarea oficială încă nu am programat-o, dar va fi la începutul lunii iunie. Producătorul produsului este SC Danaval S.R.L, un producător la început de drum, dar cu o seriozitate maximă. Pentru relaţii suplimentare, puteţi suna la numărul de telefon 0743-307570.

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s