Alexandru Oltean: “Folclorul este cartea noastră de vizită oriunde în lume”


Data: 07.08.08

De: A consemnat Mihai Teodor Naşca

Alexandru Oltean, mureşean la origini, născut în comuna Batoş, este de o bună bucată de vreme un reprezentant important al culturii topliţene, locul unde s-a stabilit de ani buni. Membru al “Rapsodiei Călimanilor”, Alexandru Oltean şi-a format un repertoriu din zona natală, aducând topliţenilor cântecul din Mureşul Superior. A participat la mai multe concursuri şi festivaluri naţionale, însă, până acum, din motive, evident, financiare, nu a reuşit să imprime vreun album pe care să îl lanseze pe piaţă. O scurtă poveste a lui Alexandru Oltean, în cele ce urmează.

Rep: Ce zonă folclorică reprezentaţi şi de unde începe cântecul lui Alexandru Oltean?
Alexandru Oltean: Deşi locuiesc la o distanţă destul de mare de zona în care m-am născut, respectiv sunt topliţean mai bine de 30 de ani, eu reprezint zona de interferenţă Mureş – Bistriţa Năsăud. Fiind născut în comuna Batoş, judeţul Mureş, atât cântecele, cât şi costumele, sunt din zona respectivă. Referitor la cea de-a doua parte a întrebării dumneavoastră, pot spune că la mine cântecul începe foarte demult. Cânt de copil mic, iar apoi din 1974 de când am ajuns la Topliţa, am început să activez la formaţiile artistice de la liceul pe care l-am urmat. Spun formaţii artistice pentru că am activat atât ca solist, cât şi ca dansator.
Rep: Care ar fi principalele trăsături care definesc cântecul zonei pe care o reprezentaţi?
Alexandru Oltean: Satul Batoş şi în general comuna Batoş a fost una săsească. Ceea ce reprezintă astăzi cântecul şi jocul din satul meu se datorează celor care au venit la Batoş şi s-au stabilit acolo după plecarea saşilor. Mulţi din cei veniţi sunt din satele învecinate: Monor, Vătava, Râpa de Jos, Dumbrava, Săcalul de Pădure. Fiecare a adus ceva de unde a venit, numai că toţi cântau, dar mai ales jucau, cam aceleaşi jocuri. Asta a făcut ca şi la noi în sat acum să se cânte şi să se joace “de-a lungu’” şi învârtite, fecioreşti şi căluşari sau “bărbunc”. Sigur, toate acestea au făcut să ne apropiem ca zonă folclorică foarte mult de Bistriţa, dar mai ales de Mureşul Superior.
Rep: Aveţi un model în ceea ce a însemnat activitatea dumneavoastră?
Alexandru Oltean: Să ştiţi că eu întotdeauna am vrut să fiu eu. Asta nu înseamnă că nu am tras cu urechea sau cu coada ochiului de câte ori am avut prilejul să întâlnesc mari artişti ai cântecului popular românesc. Am încercat să nu copiez, dar să ţin cont de nişte lucruri elementare referitoare la ţinută, costum şi mai ales la repertoriu. Şi vorba doamnei Lucreţia Ciobanu: “când sunt pe scenă văd pe toată lumea, dar nu văd pe nimeni”, asta însemnând că sunt foarte concentrat la ţinuta scenică, la text şi la orchestra care mă acompaniază.
Rep: Cum vede interpretul de muzică populară satul românesc contemporan? Mai păstrează el tradiţiile care l-au definit?
Alexandru Oltean: Vă spun sincer că eu de câte ori merg în satul meu natal şi nu numai, acolo mă simt acasă. Cum am putea vedea noi, interpreţii de muzică populară, satul românesc? Nu cred că este interpret de muzică populară care cel puţin într-un cântec să nu pomenească de satul său natal, de cei dragi rămaşi acolo, de ciripitul păsărelelor, care niciunde nu cântă mai frumos. De la sat am plecat toţi, acolo avem fiecare rădăcinile adânc înfipte. Hrana noastră este cântecul popular pe care trebuie să îl păstrăm curat şi nealterat. De aceea pot spune că satul românesc păstrează şi va păstra sigur tradiţiile şi obiceiurile care l-au definit.
Rep: Ale cui doruri le cântaţi? De unde v-aţi cules cântecele?
Alexandru Oltean: Sigur, cânt dorurile mele, în primul rând. Dorul de sat, dorul de părinţi şi dorul de fraţi. Noi am fost şase fraţi şi rar ne este dat să ne mai întâlnim toţi o dată. Norocul meu este radioul şi televiziunea, prin intermediul cărora mă întâlnesc cu cei dragi. Referitor la întrebarea ”de unde îmi culeg cântecele” vă spun ca de la bătrânii din sat, dar am texte şi melodii pe care mi le scriu singur.
Rep: Cine v-a influenţat în mod pozitiv activitatea artistică?
Alexandru Oltean: De-a lungul timpului am avut ocazia să primesc multe sfaturi bune de la învăţătorii şi profesorii pe care i-am avut, dar cred că cel ce şi-a pus amprenta asupra activităţii mele artistice a fost regretatul professor Kassai Carol. El era de altfel şi metodist la Casa Orăşenească de Cultură din Topliţa unde, mai târziu, tot la îndemnul acestuia, am activat atât ca solist, cât şi ca dansator, sub îndrumarea instructorului Ioan Savu.
Rep: Vorbiţi-ne puţin despre activitatea artistică: discuri editate, dar şi spectacole şi înregistrări.
Alexandru Oltean: Lăsând la o parte activitatea artistică din timpul şcolii generale şi a liceului, după terminarea stagiului militar în  martie 1980, pe lângă activitatea mea de la Casa de Cultură am participat la toate ediţiile festivalului “Cântarea României” obţinând premii chiar la faza naţională. Am participat la Festivalul “Maria Tănase”, “Maria Lătăreţu”, “Mureş pe marginea ta” de la Ocna Mureş, “Festivalul naţional de muzică păstorească”  din Topliţa, la care am obţinut Marele Premiu în 1996, iar de la 1 iunie 1997 am fost angajat ca solist profesionist la Ansamblul “Rapsodia Călimanilor” din Topliţa, actualmente Centrul Cultural Topliţa. Din motive financiare, nu am reuşit încă să scot pe piaţă vreun CD sau casetă audio. Înregistrări având la Radio Tîrgu Mureş. Din punct de vedere al spectacolelor, nu aş putea să vă dau o cifră exactă la câte am participat.
Rep: Cum apreciaţi că va fi evoluţia folclorului românesc în contextul integrării europene? Ce vom pierde şi ce vom câştiga?
Alexandru Oltean: La această întrebare vă răspund foarte scurt. S-au schimbat şi se vor schimba multe în ţara noastră datorită cerinţelor UE. Dar legat de folclor cred că nimeni nu ne poate lua ceea ce ne reprezintă cel mai bine. Folclorul românesc trebuie păstrat exact aşa cum l-am moştenit de la înaintaşii noştri.
Rep: Ce credeţi că este folclorul?
Alexandru Oltean: Spui folclor, spui România! Folclorul pentru mine reprezintă o parte din cultura românească, care totodată este cartea noastră de vizită oriunde în lume.
Rep: Ce nu aţi face niciodată în muzica populară?
Alexandru Oltean: Muzica populară este muzică populară. Nu aş părăsi-o niciodată pentru orice alt gen de muzică. Nu sunt de accord cu anumite texte şi aş recomanda mai multă atenţie la textele care nu au ce căuta în muzica populară. Nu aş cânta ceea ce nu mă reprezintă pe mine ca solist de muzică populară.
Rep: Daţi-mi exemple de cinci interpreţi de muzică populară care vă vin în minte.
Alexandru Oltean: Ion Cristoreanu, Sofia Vicoveanca, Petre Petruşe, Mioara Pitulice şi fraţii Petreuş.
Rep: Adresaţi un gând cititorilor noştri mureşeni.
Alexandru Oltean:  Le doresc tuturor cititorilor multă sănătate şi fericire şi le spun să aibă încredere că folclorul românesc este pe mâini bune şi nu va muri; nici chiar aici, în judeţul Harghita.

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s