Amalia Codorean Chindriş: “Folclorul este viaţa noastră a românilor”


Data: 23.10.08

De: A consemnat Mihai Teodor Naşca

“Mândre-s someşencele, ca şi vara florile!” Poate că aşa se cade să începem încă o poveste a încă unui interpret de muzică populară. Azi încercăm să o cunoaştem mai bine pe Amalia Codorean Chindriş născută într-o zi de 16 mai în Şigău, comuna Jichişu de Jos, judeţul Cluj. Începe să cânte singură pe la mijlocul anilor 70, provenind dintr-o familie muzicală. Ulterior, pentru o vreme i se alătură şi sora Valeria, cu care întemeiază celebrul duet “Surorile Codorence”. Cele două surori urmează apoi cariera solo, iar Amalia întră în Filarmonica de Stat, ca şi solist vocal profesionist. Dar să nu spunem tot din prima frază şi să vă lăsăm să aflaţi singuri povestea Amaliei Codorean Chindriş.

Rep: Pornim într-o nouă poveste, povestea Amaliei Codorean Chindriş. Începem  în satul Şigău, comuna Jichişu de Jos din judeţul Cluj şi apoi continuăm cursul vieţii…
Amalia Codorean Chindriş: Povestea mea începe frumos pentru că în 1975 am avut primele înregistrări la Radio Cluj, pe vremea aceea era redactor regretatul, Dumitru Vârtic. Am înregistrat trei cântece, care după un an de zile le-am refăcut împreună cu sora mea Valeria. Din 1976 am colaborat cu orchestra Filarmonicii de Stat din Cluj Napoca, a cărei dirijor era Ghiţă Ciurtin. Am avut câteva înregistrări frumoase în Radio Cluj, care au fost trimise ulterior la “Electrecord”, iar apoi a apărut pe piaţă primul LP cu cinci cântece. În 1978 am avut un concurs la Filarmonică, în urma lui fiind admisă ca solist profesionist, iar în momentul de faţă îmi desfăşor activitatea la “Cununa Transilvană”. Orchestra populară a Filarmonicii de Stat   a fost transferată din 2004 la Centrul Creaţiei Populare din Cluj. Dirijorul orchestrei este Ovidiu Barteş. Suntem la momentul de faţă doar două soliste: eu şi Mariana Morcan, însă la Filarmonică am fost cu Maria Marcu, Dumitru Sopon, colegi cunoscuţi şi foarte apreciaţi, nume mari în cântecul popular, apoi Iustina Dejeu, Ilie Muţiu era, iar ulterior a venit şi Mariana Morcan. Am avut mulţi colaboratori din toate zonele folclorice.
Rep: Propun să ne reîntoarcem la începuturi şi să ne povestiţi cum a fost întâlnirea cu muzica populară.
Amalia Codorean Chindriş: Ca mulţi copii talentaţi am cântat şi eu în serbările şcolare. Domnul învăţător era chiar rudă cu noi şi a observat că şi eu şi sora mea Valeria avem talent în acest sens. De fapt noi suntem şase fraţi: patru fete şi doi băieţi. Fiecare cântă, dar şansa de a fi solist profesionist şi de a  face carieră din cântecul popular am avut-o doar eu şi sora mea, Valeria.  Tatăl meu s-a născut în Şigău şi are încă o voce frumoasă şi a cântat la contrabas. Bunicul meu din partea tatălui a cântat la fluier şi vioară. Se spune că de pe la 1800 şi, familia Codorenilor este o familie de muzicanţi. Se pare că de acolo vine totul. Talentul s-a moştenit. În 1972, ne-am mutat cu toată familia la Dej, iar clasele a IX-a şi a X-a le-am făcut la Dej şi am cântat la diferite serbări în cadrul şcolii. Profesoara mea de muzică din acea vreme, doamna Herineanu, mă încuraja să cânt, pentru că este frumos şi am talent. Apoi am plecat la Cluj, pentru că v-am spus era destul de greu pentru noi. Eram familie numeroasă şi nu ne era uşor. Tata voia  să facem fiecare carieră şi să avem un viitor în viaţă, să reuşim să ne câştigăm pâinea. Am plecat la Cluj în anul 1974, iar un verişor mi-a dat un imbold pentru a intra în lumea muzicii populare, invitându-mă la un spectacol, unde nu ştiam despre ce este vorba şi m-a pus să cânt. Dirijorul de la Ansamblul “Fluieraşul” era profesorul Modovan. Am avut apoi o preselecţie la Radio Cluj, susţinută la Casa Municipală de Cultură împreună cu mulţi solişti de pe vremea mea, lucrul acesta se întâmpla în 1975, şi am fost admisă pentru înregistrări, un lucru foarte important pentru mine. La acea vreme nu puteai să faci înregistrări dacă nu treceai obligatoriu prin acest filtru. Pentru început am înregistrat trei cântece. Apoi totul a decurs aşa, firesc, după trei ani m-am angajat şi au apărut alte înregistrări.
Rep: Aţi introdus un nou concept în folclor sau sunteţi la baza unui nou concept. Este vorba despre duetul între surori, lucru preluat ulterior de către alte interprete. Duetul v-a adus faimă?
Amalia Codorean Chindriş:  A fost extraordinar de frumos şi nici nu mă aşteptam să avem un astfel de succes. Înaintea noastră la Filarmonică erau colaboratori fraţii Filip, ei fiind din Maia, nu departe de locurile noastre natale. Aceştia nu  îşi făceau datoria cu prea multă seriozitate. Eu aveam înregistrări cu sora mea încă din 1976 şi ne-am ales un repertoriu pe care l-am trecut prin filtrul sufletului nostru. Dacă nu ai ceva de spus şi de transmis atunci e mai bine să nu faci pasul acesta.
Rep: Privind peste umăr la anii ce s-au scurs, la faima pe care v-a adus-o cântecul popular, de ce anume vă este cel mai dor?
Amalia Codorean Chindriş: Nu pot să spun că nu mi-e dor de acei ani frumoşi, de concertele pe care le aveam împreună cu sora mea. Faptul că acum cântăm fiecare separat este ca un divorţ aş îndrăzni să spun. Ştiţi că soara mea Valeria cântă cu Traian Ilea şi fiecare avem drumul nostru dar asta nu a depins numai de noi. Fiecare dintre noi ne-am întemeiat familii. Eu am o fiică de 18 ani care este elevă la Liceul de Muzică, cântă la vioară, soţul meu Onuţ este instrumentist şi este coleg cu mine la “Cununa Transilvană”. Sora mea Valeria a locuit în Beclean şi ne-am despărţit, eu fiind în Filarmonică profesionistă, dacă eram invitată în colaborări nu puteam aştepta până ce sora mea putea să vină. Cursul vieţii nu a depins numai de noi, fiecare avem o familie  şi  viaţa ne-a dus pe multe cărări. Cea mai mare realizare, pe lângă cea profesională, este faptul că am adus pe lume copii şi vom avea urmaşi.
Rep: Ce aţi reuşit să înregistraţişi să puneţi deoparte pentru generaţiile care vin din urmă?
Amalia Codorean Chindriş: Noi avem peste 160 de melodii. Chiar de curând am fost la Radio Cluj, în ideea de a intra în posesia înregistrărilor mai vechi. Avem cântece frumoase şi autentice care se păstrează în “fonoteca de aur” a radioului   şi televiziunii publice din Bucureşti, care pot confirma acest lucru. Eu spun că sunt lucruri valoroase, folclor autentic. Eu având acest privilegiu de a fi alături de o orchestră profesionistă cu foarte mulţi instrumentişti, toate înregistrările le-am făcut cu ei. Auzind acest acompaniament sunt foarte fericită şi ai impresia că te ridică. Simţi altfel şi altfel cânţi. Primele înregistrări l-au avut la pupitrul dirijoral pe Gheorghe Ciurtin, apoi am lucrat mai târziu cu Alexandru Dima de la Baia Mare. Am colaborat cu Paraschiv Oprea, Gheorghe Popa. Dacă stau să mă gândesc bine cred că repertoriul nostru ajunge la 200 de cântece.
Rep: Dacă ar fi să daţi o definiţie proprie folclorului cum ar suna aceasta?
Amalia Codorean Chindriş:  Folclorul este viaţa noastră a românilor, în primul rând. Este tradiţie şi tot ce vine din satul unde ne naştem. Folclorul cuprinde tot ceea ce este frumos în lumea satului.
Rep: Ce le transmiteţi cititorilor noştri?
Amalia Codorean Chindriş: Mă bucur tare mult să vin în zona dumneavoastră aici la Tîrgu Mureş şi întotdeauna ne-am bucurat de primiri frumoase, de flori şi aplauze şi căldura fiecărui om cu care am luat contact la spectacolele noastre. Gânduri frumoase din partea noastră a clujenilor şi să dea Dumnezeu să ne vedem şi în anii care vor urma cu sănătate şi bucurii şi să aibă parte de împliniri frumoase.

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s