Dragomir Raita: “Folclorul constituie elementul definitoriu pentru identitatea unei naţiuni”


Data: 18.08.08

De: A consemnat Mihai Teodor Naşca

Interpretul Dragomir Raita este originar din Bilbor, localitate aflată la doar câţiva kilometri de municipiul Topliţa, devenit de o bună bucată de vreme casa cea nouă a solistului. Cu toate aceastea, sufletul i-a rămas pe Valea Bistricioarei, locurile natale pe care le cântă. Este solist al Ansamblului Folcloric “Rapsodia Călimanilor”, însă, în viaţa de zi cu zi, “s-a făcut frate cu codrul” pe care, de altfel, îl şi cântă.

Rep: Ce zonă folclorică reprezentaţi şi de unde începe cântecul dumneavoastră?
Dragomir Raita: Este ştiut faptul că locul în care am văzut lumina zilei ne rămâne în amintire pentru toată viaţa. De acolo izvorăsc acele trăiri care ne marchează întreaga noastră existenţă. Zona folclorică din care provin o parte din cântecele pe care le interpretez este cea de la izvoarele Bistricioarei şi a frumoaselor plaiuri mioritice ale satului meu natal Bilbor, precum şi din zona Mureşului Superior, locul în care îmi desfăşor activitatea de foarte mulţi ani şi locul de unde am debutat ca solist de muzică populară.
Rep: Care ar fi principalele trăsături care definesc cântecul zonei pe care o reprezentaţi?
Dragomir Raita: După cum se ştie, prin folclor se exprimă o multitudine de trăiri, de sentimente, legate de momente importante din viaţa omului, de la naştere până la moarte. Cântecele pe care le interpretez provin dintr-o zonă de interferenţă, având în vedere apropierea geografică dintre localităţile ardeleneşti şi cele de peste munţi din Moldova (asemănarea portului popular), precum şi influenţele austro-ungare. Toate acestea au dus la crearea dansului specific acestei zone, ştraierul, care nu se dansează nicăieri în toată ţara, precum şi altele cum ar fi: Roata Stelelor, Ţărăneşte cu femei, Floricica, Învârtita, precum şi jocurile bărbăteşti: Roata Boierească, Lelea albă, Ţăraneşte cu bărbaţi, Brustureanca.
Rep: Aveţi un model în ceea ce a însemnat activitatea dumneavoastră?
Dragomir Raita: În evoluţia mea ca interpret am urmărit păstrarea autenticitaţii cântecelor pe care le-am cules şi le-am interpretat, convins fiind că pot transmite celor ce mă ascultă, o gamă bogată de trăiri pe care cântecele populare le pot exprima. Nu pot să spun că am avut un model materializat într-un reprezentant al unei anumite zone.
Rep: Cum vede interpretul de muzică populară satul românesc contemporan? Mai păstrează el tradiţiile care l-au definit?
Dragomir Raita: În contextul actual al evoluţiei  societăţii contemporane au loc schimbări majore ce afectează şi viaţa spirituală în ansamblu. Acest lucru se resimte şi în viaţa satului, locul de intensă manifestare a foclorului, dar viaţa a dovedit că satul românesc continuă să fie un păstrător şi un continuator al creaţtiilor populare, al melosului popular.
Rep: Ale cui doruri le cântaţi ? De unde v-aţi cules cântecele?
Dragomir Raita: În cântecele pe care le interpretez exprim dorurile omului simplu de la ţară prin credinţă nestrămutată în bine, adevăr şi frumos, bucuriile sau necazrile acestuia pe care le trăieşte în anumite momente ale vieţii. Cântecele le-am cules de la bătrânii satului, părinţi, bunici, culegeri de folclor specifice zonei mele.
Rep: Cine v-a influenţat în mod pozitiv activitatea artistică?
Dragomir Raita: Participarea la diferite festivaluri, spectacole, dar în special colaborarea cu Ansamblul Folcloric “Rapsodia Călimanului”, al Centrului Cultural Topliţa. Ţin să le  mulţumesc pe această cale, atât directorului Centrului Cultural, regizorului Ioan Covrig, colegilor mei solişti: Carmen Cujbă, Alexandru Oltean, Livia Harpa, precum şi minunatei orchestre condusă de maestrul Benko.
Rep: Vorbiţi-ne puţin despre activitatea artistică. Discuri editate dar şi spectacole şi înregistrări.
Dragomir Raita: Activitatea mea artistică se desfăşoară în cadrul Ansamblului Folcloric “Rapsodia Călimanilor” al Centrului Cultural Topliţa, paticipând la spectacole susţinute de acesta atât pe plan local cât şi în turnee, în calitate de colaborator. Am editat în anul 2004 un disc “De-ar fi lumea ca odată”, care cuprinde 13 cântece; momentan pregătesc material pentru alt disc şi sper cu ajutorul lui Dumnezu să îl pot lansa în 2009.
Rep: Cum apreciaţi că va fi evoluţia folclorului românesc în contextul integrării europene? Ce vom pierde şi ce vom câştiga?
Dragomir Raita: Consider că odată cu intrarea ţării noastre în UE specificul naţional nu se va pierde şi că în cadrul acestei comunităţi îşi vor găsi loc toate elementele ce definesc identitatea fiecărei naţiuni. Sperăm că folclorul românesc îşi va găsi o arie mai largă de răspândire în sensul că va putea fi cunoscut şi în alte ţări, acest fapt constituind un câştig şi nu o pierdere.
Rep: Ce credeţi că este folclorul?
Dragomir Raita: Folclorul reprezintă totalitatea creaţiilor artistice, ca rezultat al talentelor izvorâte din popor. El constituie elementul definitoriu pentru identitatea unei naţiuni.
Rep: Ce nu aţi face niciodată în muzica populară?
Dragomir Raita: Consider că este o datorie de onoare să păstrez nealterată autenticitatea cântecelor populare pe care le interpretez şi nu aş trăda niciodată frumuseţea acestora.
Rep: Daţi-mi exemple de cinci interpreţi de muzică populară care vă vin în minte.
Dragomir Raita: Drăgan Munteanu, Achim Nica, Nicolae Fudui Iancu, Ionuţ Fulea, Liviu Vasilică.
Rep: Adresaţi un gând cititorilor noştri mureşeni.
Dragomir Raita: Având în vedere că presa are un rol important în promovarea valorilor autentice, vreau să vă multumesc din suflet pentru invitaţia pe care mi-aţi făcut-o şi să transmit tuturor cititorilor „Informaţiei de Mureş” un gând bun şi îi incredinţăm de întreaga noastră dragoste şi stimă, invitându-i cu toată căldura să ne asculte cântecele.

Dragomir Raita – “De-ar fi lumea ca odată”

Albumul sub denumirea “De-ar fi lumea ca odată” a fost editat de către studioul „Mirebon” din Bistriţa Năsăud în anul 2004, are un număr de 13 cântece.Toate cântecele au avut la conducerea muzicală pe maestrul Eugen Petruţ, la vioară: Zuga Gigel, Bodor Lorand, clarinet: Demeter Alexandru Miklos, taragot: Dănuţ Ghidiu, acodeon: Zuga Augustin, Peter Csaba, braci: Peter Tibor, Maier Robert, contrabas: Bajko Stefan, toba ţăranească: Ţăran Daniel. Vreau să menţionez că majoritatea instrumentiştilor provin de la Ansamblul „Rapsodia Călimanilor” al Centrului Cultural Topliţa. Piesele de pe acest album sunt culese din zona Bilborului, satului meu natal, precum şi din zona Mureşului Superior, zona Topliţei, locul unde sunt stabilit şi îmi desfăşor activitatea de foarte mult timp. În satul în care m-am născut am avut primele contacte cu obiceiurile şi datinile din acea zonă, de aici au pornit cântecele „La masura oilor”, apoi cântecul „Bistricioară apă rece”, în care regăsim dorul de satul natal al fiului satului plecat departe, momentele de bucurie de la jocurile din sat din zilele de sărbătoare. De asemenea, în piesa  “Frumuşică-i mândra mea”, piesă care a fost culeasă din zona Topliţei, este prezent atât portul popular din zona Topliţei (regăsim aici basmaua, prigitoarea, fote, şire de mărgele), cât şi frumuseţea şi simplitatea femeilor care le purtau la secerat de grâu. Având în vedere frumuseţea munţilor şi a pădurilor, locul unde îmi desfăşor activitatea, avem piesa ”Măi codrule, măi fârtate” şi  „De ce omu-bătrâneşte”. În doinele din acest album regăsim dorul de satul natal, dorul de părinţi, de munţii care înconjoară comuna Bilbor şi anume „Obcina”; acestea le găsim în piesa „M-am gândit mamă să-ţi cânt”, iar în piesa “Cucule cu pene sure” regăsim frumuseţea codrului şi a „cărăruşei prin pădure”, dorul de mândruţa din sat. În toate celelalte cântece sunt exprimate o multitudine de trăiri, de sentimente din viaţa omului”, ne-a declarat despre albumul său, Dragomir Raita.

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s