Marcel Părău: “ Folclorul este identitatea poporului român. Spui folclor, spui român!”


Data: 24.07.08

De: A consemnat Mihai Teodor Naşca

Interpretul de muzică populară Marcel Părău provine de pe Valea Hârtibaciului, mai precis din satul Coveş, la doar câţiva kilometri de Agnita, judeţul Sibiu, actualul domicliu al acestuia. S-a născut într-o zi însemnată şi crede că acest lucru a avut un impact deosebit de benefic asupra existenţei sale. S-a născut cu cântecul, aşa ne-a declarat, şi a reuşit să adune în lada sa de zestre peste 150 de melodii populare, ale căror texte au rămas neschimbate. Pe lângă faptul că culege şi interpretează melodii din zona reprezentată, Marcel Părău se ocupă de brodarea pălăriilor şi recondiţionarea costumelor populare.

Rep: Cărui loc îi spune Marcel Părău “acasă”?
Marcel Părău: M-am născut într-un loc binecuvântat de Dumnezeu, locul în care am văzut lumina ochilor în urmă cu 46 de ani, pe Valea Hârtibaciului, în localitatea Coveş, situată lângă oraşul Agnita. În momentul de faţă locuiesc în Agnita, dar copilăria mi-am petrecut-o în satul Coveş.
Rep: Când te uiţi peste umăr spre satul natal de ce îţi aduci aminte?
Marcel Părău: Cam greu de spus, dar îmi aduc aminte şi vorbesc cu plăcere de satul meu, de locul copilăriei, de pădurile din jurul satului, casa părintească a mamei mele aflată la poale de pădure, natură şi numai natură. Aşezământul unde m-am născut eu era la cinci kilometri de vatra satului Coveş, în poala pădurii, în natură. Acolo sunt codrii de fagi de stejari şi apa e limpede şi rece şi, chiar dacă e secetă, pe valea Coveşului este apă, nu a secat niciodată şi nici nu va seca, pentru că e un izvor deosebit.
Rep: Cum s-a produs întâlnirea cu muzica populară? Care spre care a venit şi cum de te-ai apropiat de acest gen muzical?
Marcel Părău: M-am născut cu cântecul. Poate am fost binecuvântat de Dumnezeu la naştere, pentru că sunt născut într-o zi însemnată în calendarul creştin ortodox. M-am născut  pe data de 15 august şi aşa a fost soarta să fie şi am fost botezat Marcel Brâncoveanu. În calendarul creştin ortodox, ziua de 14 august este pomenit numele de Marcel, ziua de 15 este Adormirea Maicii Domnului şi ziua mea de naştere şi după ani şi ani de zile a fost canonizat sfânt Constantin Brâncoveanu, împreună cu fiii săi, eveniment sărbătorit  pe data de 16 august. Se leagă trei zile: 14, 15 şi 16 ale lunii august, zile însemnate atât în calendar, cât şi în viaţa mea. M-am născut cu cântecul… mama mea provine dintr-o familie cu 11 copii, iar tatăl meu, dintr-o amilie cu şapte copii. Mama avea şapte fraţi, bărbaţi care toţi au fost ciobani şi care ştiau să cânte. Şi mama a cântat, dar mama nu a făcut carieră din acest lucru. Nici un frate de-al mamei sau de-al tatălui nu au făcut profesie din cântec, dar alinarea sufletului a fost făcută prin cântec.
Rep: De la debut la cântec, la culegeri de folclor şi mai ales la ceea ce ai reuşit de atunci şi până acum să imprimi, să laşi mărturie urmaşilor despre tezaurul folcloric al zonei pe care o reprezinţi. Cu ce te poţi lăuda în acest sens?
Marcel Părău: A pătrunde în lumea muzicii populare şi a soliştilor profesionişti, în ceea ce priveşte folclorul nostru autentic, drumul este spinos, într-adevăr, dar am fost pasionat de a culege folclor şi satele noastre româneşti de pe întreg cuprinsul ţării, mai conţin, pot să spun, sumedenii, lăzi de zestre pline de folclor. Folclorul nu a murit şi nici nu va muri niciodată. Este identitatea noastră, a românilor, cartea noastră de vizită, deschiderea noastră spre Comunitatea europeană, pentru că acum acesta este un termen folosit şi e la modă. Cartea noastră de vizită este folclorul. Eu, de-a lungul anilor, am cercetat şi am cules melodii populare. Am reuşit să adun până acum peste 150 de melodii şi vreau să spun că în această perioadă pregătesc un material, iar toate piesele mele, cu care am călătorit pe mapamond şi le-am dus la urechile ascultătorilor şi telespectatorilor, sunt aşa cum le-am cules. Nu le-am modificat. Textele sunt originale, cum le-am cules de la ţăranii noştri din vatra satului. Să ştiţi că intelectul ţăranului este cu mult mai ridicat în ceea ce priveşte identitatea noastră decât al aşa-zişilor intelectuali din ziua noastră.
Rep: Ştim că ţăranul român ştie foate bine să spună lucrurilor pe nume, fără a fi vulgar deloc. Dar să ne întoarcem la cântec şi aş dori să te întreb care crezi că este cântecul care este cel mai asociat cu numele tău sau după care lumea te cunoaşte şi recunoaşte?
Marcel Părău: Zona de unde vin eu se identifică prin cultura muzicală a purtatelor, fecioreşti care se joacă aproape în toate satele de pe Valea Hârtibaciului cunoscute sub numele de “Rare”. Jocul bărbătesc este identitatea hârtibăcenilor. După aceea, învârtita, şi trebuie să spun că zona de unde provin eu se identifică prin muzică şi port, întrucât este o zonă de interferenţă: între culoarul Târnavei Mari, pe partea dreaptă a Hârtibaciului, iar pe partea stângă este Oltul. Dar este o zonă care se identifică atât prin cântec, cât şi prin port. Portul nostru este identificat prin ţesăturile cătrinţelor cât şi prin îmbrobodeala femeilor de vârsta a treia cu vălitoare, care încă se mai poartă în multe sate de pe Valea Hârtibaciului. Vălitoarea este o broboadă care, dacă e desfăcută, are o lungime de doi metri, doi metri şi zece, care la capete este cusută cu un ajur negru. În momentul în care acea persoană moare, această velitoare reprezintă giulgiul de mort. Junele de pe această vale, în anumite locuri, mai poartă încă coiful. Este o podoabă deosebită.
Rep: Cinci nume de interpreţi care îţi vin în minte.
Marcel Părău: Când spun sudul Transilvaniei, spun Lucreţia Ciobanu, când spun Banat mă refer la Ana Pacatiuş, regretata Mariana Drăghicescu. Cum a ştiut Mariana Drăghicescu să îşi descrie Banatul şi natura nu cred că mai există solist la fel. Bineînţeles, mai este şi Achim Nica, care este incontestabil doinitor, însă cum şi-a descris Mariana Drăghicescu Banatul în cântec, mai rar, nu degeaba i s-a spus  “Regina Banatului”. Apoi mai este Sofia Vicoveanca.
Rep: Ce e folclorul?
Marcel Părău: Folclorul este identitatea poporului român. Spui folclor, spui român!
Rep: Un gând pentru cititorii mureşeni.
Marcel Părău: În primul rând, vă mulţumesc pentru invitaţia pe care mi-aţi făcut-o. Sunt pentru prima dată la un studio din Tîrgu Mureş şi tuturor cititorilor „Informaţiei de Mureş” le urez multă sănătate şi fericire şi să nu dispere, pentru că folclorul nostru românesc a fost, este şi va rămâne pe mâini bune.

Marcel Părău între vocaţia de preot şi cea de interpret

“Vreau să îţi spun un lucru foarte important: părinţii mei nu au fost niciodată de acord cu a face o profesie din muzică. În copilăria mea, eu visam să devin preot, lucru care nu s-a întâmplat, deşi  am fost pregătit pentru preoţie. În anul 1964 am venit de la Coveş la Agnita. Debutul meu scenic şi muzical a fost în anul 1977, fiind elev la Liceul Economic din Mediaş, când începuseră primele manifestări ale celebrului festival “Cântarea României”. Deci debutul meu a fost la Mediaş, pe o scenă, în anul 1977, după care, în 1982 îmi depusesem dosarul pentru  concursul “Floarea din grădină”, lucru care nu mi-a fost acceptat până în 1986. Părinţii mei, locuind la ţară, au făcut parte din “Legiune” şi nu eram pe placul conducerii de atunci. După festivalul “Cântarea României” au urmat festivaluri şi concursuri locale, orăşeneşti, judeţene sau naţionale, dar debutul în radio-televiziunea română a fost de abia  în 1986”, ne-a declarat Marcel Părău.

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Marcel Părău: “ Folclorul este identitatea poporului român. Spui folclor, spui român!”

  1. maria spune:

    marcel sau marcela?

  2. Asa cum apare in titlu, pe buletin si in alte acte oficiale> MARCEL
    Multumesc de vizita!

  3. Mi se pare exagerat domnule.Folcor au si alte popoare, nu se poate spune ca folclor este egal cu roman.Expresia nu este completa, iar noi roamanii o intelegem dar altii se pot impotrivi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s