O vedetă populară: Crina Varga


Data: 04.09.08

De: A consemnat Mihai Teodor Naşca

Interpreta de muzică populară, Crina Varga s-a născut în ţinuturile Sălajului, într-o zi de Sânziene, acesta poate este şi motivul pentru care părinţii i-au pus nume de floare. Chiar dacă a îmbrăţişat cariera pedagogică, fiind şi de acestă dată aproape de natură, Crina Varga s-a apropiat şi de folclor. În anul 1994 debutează la Radio Cluj, iar de atunci drumul i-a fost deschis. Vă invit să aflăm încă o poveste frumoasă despre folclor, povestită de data aceasta de Crina Varga.

Rep: Ce zonă folclorică reprezentaţi şi de unde începe cântecul Crinei Varga?
Crina Varga: Am zărit lumina într-o caldă zi de Sânziene, pe meleaguri sălajene, la Jibou aproape de Bârsa, ”satul cu dor”, aşa cum îl numesc eu în cântec. Cântecele mele aparţin Văii Almaşului, dar cuprind în repertoriul meu şi piese de pe Valea Agrijului şi Barcău, cele trei zone folclorice în care este împărţit Sălajul.
Rep: Care ar fi principalele trăsături care definesc cântecul zonei pe care o reprezentaţi?
Crina Varga: Sălajul este cunoscut în special prin învârtitele sale specifice. Ele sunt uşor de recunoscut, în primul rând prin melodicitatea lor, de parcă nicăieri cântecul nu sună mai frumos ca la mine acasă.
Rep: Aveţi un model în ceea ce a însemnat activitatea dumneavoastră?
Crina Varga: Atât  în viaţa de zi cu zi, dar şi în cea artistică, nu mi-am construit personalitatea sprijinindu-mă permanent pe un model anume. Am reuşit însă să iau din jurul meu lucruri care am crezut eu la acel moment că-mi sunt de folos şi am încercat să stau cât mai departe de celelalte.
Rep: Cum vede interpretul de muzică populară satul românesc contemporan? Mai păstrează el tradiţiile care l-au definit?
Crina Varga: Copilărind pe meleaguri sălăjene, în casa bunicilor mei, nu am fost departe de lumea satului. O bună parte a tradiţiilor însă s-au pierdut în umbra timpului. A rămas însă amintirea lor şi despre unele dintre ele am publicat câteva rânduri.
Rep: Ale cui doruri le cântaţi? De unde v-aţi cules cântecele?
Crina Varga: Câteva dintre ele le ştiu de la moşul meu, Ioan Bota – diacul din sat, pricesnele şi colindele de la mămuca, Elena Bota, iar o bună parte de la Arhiva Institutului de Folclor Cluj. Unele însă au trecut prin filtrul sufletului meu, devenind astfel adevărata artă.

Rep: Cine v-a influenţat în mod pozitiv activitatea artistică?
Crina Varga: Am avut şansa de a fi îndrăgită şi promovată în sensul cel mai curat al cuvântului de mulţi redactori ai televiziunilor şi radiourilor. Tuturor le mulţumesc. Debutul a avut loc la Radio Cluj în 1994, unde mulţumită şi datorită domnului profesor, Gelu Furdui, am imprimat primele şase piese.  Au urmat apoi 13 ani de cântec. Dac-aş fi să mulţumesc cuiva pentru acest lucru, aş mulţumi în primul rând lui Dumnezeu pentru harul şi darul care mi-a fost dat, apoi părinţilor mei: Alexandru şi Angela Varga, pentru strădania necondiţionată de a-mi sta alături. Aş aduce alese mulţumiri şi domnului director al CJCPCT Cluj-Napoca, Tiberiu Groza, pentru susţinerea acordată şi prietenului meu, Ovidiu, pentru răbdare.
Rep: Cum apreciaţi că va fi evoluţia folclorului românesc în contextul integrării europene? Ce vom pierde şi ce vom câştiga?
Crina Varga: Cred că în final folclorul se va asemui cu o poveste cu happy-end. Am pierdut destul de mult până acum mai ales la autenticitate, muncă şi seriozitate. Dar, totul îi vine la timp celui care ştie să aştepte… Aşadar, să fie într-un ceas bun!
Rep: Ce credeţi că este folclorul?
Crina Varga: V-aş răspunde în acest mod: “am păstrat în suflet gânduri, vorbe, chipuri întâlnite-n cale, oameni dragi, regrete şi speranţe. Le-am cuprins pe toate-n CÂNTEC una câte una pentru totdeauna.”
Rep:  Ce nu aţi face niciodată în muzica populară?
Crina Varga: Exact acel lucru pe care nu l-aş face în viaţa de zi cu zi: n-aş folosi aspectul fizic sub toate înţelesurile sale pentru a obţine ceva. Cât despre frumuseţe şi ţinută scenică, cele două vin deja de sus, te naşti cu ele, le ai sau nu le ai! Pentru mine “scopul scuză mijloacele” nu-şi are nici o justificare.
Rep: Daţi-mi exemple de cinci interpreţi de muzică populară care vă vin în minte.
Crina Varga: Petre Petruse, Sava Negrean-Brudaşcu, Ramona Viţa, Mariana Deac, Ileana Sărăroiu.
Rep: Adresaţi un gând cititorilor noştri mureşeni.
Crina Varga: Gânduri alese, sănătate maximă tuturor, împliniri, bucurii şi la bună vedere!

Crina Varga  – “Câte patimi poţi avea”

Cel mai recent  album editat, “Câte patimi poţi avea”, conţine 19 piese în marea lor majoritate învărtite de pe Valea Almaşului, două piese de pe Barcău, două doine şi alte piese reprezentative pentru zona Sălajului. Orchestra condusă de domnul Mihai Emil a realizat acompaniamentul acestui material, înregistrat la studioul “Glas Transilvan” din Cluj-Napoca în anul 2003. Piesele sunt culese de la bunicul meu şi de la Arhiva Institutului de Folclor Cluj.  Producător al albumului este “Glas Transilvan” Studio din Cluj-Napoca, coordonat de domnul Vasile Chiorean, iar redactor muzical, prof. Gelu Furdiu – realizator Radio Cluj.

MEMORIU DE ACTIVITATE ARTISTICA

Născută la 24 iunie 1974, Jibou-Sălaj
1992- absolventa a Şcolii Populare de Arte – canto – clasa prof. Valeriu Sorescu.
Debut-Radio Cluj, 1994
Activitate artistică:-1992-1993-Ansamblul “Românaşul” Cluj-Napoca
-1993-1997-Ansamblul ”Mărţisorul” al C.C.S – Cluj-Napoca
-1997-prezent-Ansamblul ”Dor Transilvan” al RATUC – Cluj-Napoca
-colaborări: Ansamblul “Mugurelul” Cluj-Napoca; Filarmonica Cluj-Napoca.

Albume:-1996- “Cetera şi horea mea”
-1998- «De la Bârsa, sat cu dor»
-1999- «Doamne m-ai lăsat pă lume»
-1999, 2003 – trei albume în colaborare
-2003- «Câte patimi poţi avea»
-2006- «Preasfinte Duh de viaţă darnic» (colinde şi pricesne)
Palmares: -Menţiuni: “Mureş pe marginea ta”, Topliţa – Harghita, Festivalul studenţesc – Cluj, Festivalul Cântecului de Cătănie – Cluj-Napoca.
-Premii speciale: Premiul Ansamblului «Balada» Năsăud, Premiul special al juriului Topliţa, Câmpeni, Lipova
-Premiul III-Reghin, Festivalul Studenţesc – Cluj-Napoca,
-Premiul I-Pleşca-Sălaj, Festivalul Studenţesc – Cluj -Napoca, Şcoala de Arte – Cluj-Napoca
-Marele premiu – Muntele Găina-2003
Înregistrări  şi emisiuni radio – filmari TV
-Înregistrări: -Radio Cluj, Radio Bucureşti, Radio Internaţional, Radio “Renaşterea” Cluj-Napoca, Radio PROFM -Cluj, Radio Orăştie, Radio – Zalău, Radio Tîrgu Mures, Mix-FM, Radio Romantic – Cluj-Napoca.
-Filmări: -TV Cluj -Top –Transilvania,”Vine Cluju’ pe la noi”; Pro-TV Cluj, Tele Europa-Nova Cluj, N.C.N.-Cluj, Alfa-TV Baia-Mare, T.V.R.M.-Bucureşti, Tv Favorit Bucureşti, Etno-TV Bucureşti, O.T.V.-Bucureşti, Televiziunea Română, Tv Internaţional.
-Turnee în ţară şi în străinătate: Franţa, Germania, Grecia.

“Am cunoscut-o pe Crina din vremea studenţiei ei… alături de orchestra “Mărţisorul” a Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca… fata cu nume de floare este astăzi profesoară de biologie… I-am urmărit evoluţia artistică încă de la primii paşi. Crina este o luptătoare în sensul cel mai bun al cuvântului, zbătându-se necontenit să-şi construiască o personalitate durabilă, dublată de o conştiinţă artistică realmente impresionantă… pentru ca tot ceea ce face ea face din suflet, de la bucuria de a urca pe scenă şi a avea succes, la dorinţa şi gândul de a lăsa ceva frumos şi durabil în urma sa.”
Gelu Furdui, Realizator Radio Cluj

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la O vedetă populară: Crina Varga

  1. ilinca namtu spune:

    bine v-am gasit!ma bucur ca am gasit acest articol despre Crina.Fata aceasta canta la fel de bine live ca si-n inregistrari.Am vazut-o prima data cu ani in urma la nunta fratelui meu ,de atunci o indragesc…

  2. anonim spune:

    mult succes Dnei Crina Varga-Haiduc, multa sanatate si toate cele bune!

    cu stima si respect,
    DF

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s