Tavi Bălăşcău: “Folclorul este esenţa neamului românesc, zestrea lui.”


Data: 18.11.09
De: Mihai Nasca

Un popas prin munţii noştri, cu toate bucuriile şi priveliştile lor vă propun în cele ce urmează. Dar nu o descriere pitorească a muntelui ci o trecere prin filtrul uman al acestora şi expunerea lor sub formă de cântec popular. Ghid prin această zonă a Braşovului îl luăm pe Tavi Bălăşcău. Parcă şi numele tinde să ne aducă aminte de ceva comic şi mă refer la asemănarea numelui de familie cu un cuvânt des întâlnit şi anume băşcălie. Un om de un umor rar întâlnit, ce debordează şi pe scenă de bună vibraţie. Acesta este Tavi Bălăşcău pe care îl ştiu eu.

A încercat în mai multe rânduri să devină actor la Tîrgu Mureş însă soarta i-a demonstrat că misiunea lui a fost alta. Vă propun să îl cunoaştem pe Tavi în cele ce urmează.

Rep: Ce zonă folclorică reprezentaţi şi de unde începe cântecul lui Tavi Bălăşcău?
Tavi Bălăşcau: Reprezint zona Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi zona Rupei. Cântecul începe de acum 36 de ani la Ansamblul folcloric “Piatra Craiului” Zărneşti, apoi Ansamblul „Cerbul Carpatin”, Ansamblul Folcloric  Al Studenţilor Români din Braşov „Junii Braşovului”. În prezent solist al orchestrei „Ţara Bârsei” al Consiliului Judeţean Braşov.

Rep: Care ar fi principalele trăsături care definesc cântecul zonei pe care o reprezentaţi?
Tavi Bălăşcău: În general, un stil vivace, mergând pe ritmuri de învârtită, haţegane, alternând şi cu cântecul cadenţat al cântecului de cătănie.

Rep: Aveţi un model în ceea ce a însemnat activitatea dumneavoastră? Cum v-aţι întâlnit cu muzica populară?
Tavi Bălăşcau: Modele au fost toţi marii cântăreţi ai Ardealului: Ion Radu, Ilie Muţiu de la Sibiu, Emil Gavriş, Maria Tănase, Sava Negrean Brudaşcu şi mai tânărul Ioan Bocşa. Ascultând cântecele bătrâneşti ale mătuşilor şi bunicilor mele din zone Sălaj, mai târziu ascultând marii artişti care poposeau la marea sală de spectacole în oraşul Zărneşti.

Rep: Cum vede interpretul de muzică populară satul românesc contemporan? Mai păstrează el tradiţiile care l-au definit?

Tavi Bălăşcau: Satul românesc contemporan începe să se golească de marile tradiţii prin trecerea în nefiinţă a bătrânilor păstrători. Tineretul plecă spre oraş, satele sunt goale. Mai avem speranţă că mai există zone conservatoare: satele Maramureşului, Bantului, Bucovinei, puţin prin mijlocul Transilvaniei.

Rep: Ale cui doruri le cântaţi ? De unde v-aţi cules cântecele?
Tavi Bălăşcau: Dorurile neamului românesc şi cântecele acestui neam atât de greu încercat şi înainte şi acum. Dar cu rădăcini adânci, ţinându-ne încă ca naţiune prin ce ne-au lăsat înaintaşii.

Rep: Cine v-a influenţat în mod pozitiv activitatea artistică?
Tavi Bălăşcau: Singur mi-am dorit să cânt, singur m-am pregătit, trecând prin toate etapele viaţii artistice, emoţii, umilinţe, necazuri dar şi succesuri.

Rep: Vorbiţi-ne puţin despre activitatea artistică. Discuri editate dar şi spectacole şi înregistrări.
Tavi Bălăşcau: Activitatea mea îndelungată cu numeroase orchestre, cu diferiţi dirijori, spectacole foarte multe, concursuri câştigate, turnee în toată ţara, spectacole de televiziune, turnee în străinătate şi doar un singur album cuprinzând în el 18 piese care povestesc prin cântec povestea satului românesc cu tot ce se petrece: naştere, maturizare, dragoste, cătănie, nuntă, petrecere, veselie, doruri şi resemnare în faţa tinereţii pierdute dar o alinare cu un pahar de vin şi amintiri la batrâneţe. Albumul se numeşte „ De drag, de dor şi voie bună”. Piesele sunt culese de mine din Zărneşti şi Tohanul Vechi, Poiana Mărului, Şinca Veche, Ţara Făgăraşului şi zona Rupea. Orchestraţia a fost realizată cu orchestra Ţara Bârsei, Braşov, avându-l dirijor pe profesorul Petrişor Varga. Am fost sprijinit pentru înregistrare de directorul Centrului de Conservare si Promovare a Tradiţilor Populare Braşov, domnul profesor Adrian Văluşescu. Albumul a fost produs de Libris Cultural prin amabilitatea domnului Virgil Oniţă.

Rep: Ce nu aţi face niciodată în muzica populară?
Tavi Bălăşcau: Să nu mă amestec în textul original şi în linia melodică, să nu mă abat de la filosofia cântecului popular românesc.

Rep: Ce credeti ca este folclorul?
Tavi Bălăşcau: Folclorul este esenţa neamului românesc, zestrea lui.

Rep: Ce credeţi că primează: versurile sau linia melodică?
Tavi Bălăşcau: Şi versurile şi linia melodică.

Rep: Daţi-mi exemple de cinci interpreţi de muzică populară care vă vin în minte.
Tavi Bălăşcau: Ioan Bocşa, Lucreţia Ciobanu, Sava Negrean, Petre Săbădeanu şi Ioan Cristoreanu.

Rep: Adresaţi un gând cititorilor noştri mureşeni.
Tavi Bălăşcau: Tot respectul, toata dragostea pentru niste oameni minunaţi care au sufletul la fel de curat ca şi oraşul lor. Buni păstrători de tradiţii, mureşenii au trecut peste toate demni şi mândri. Multă sănătate şi împliniri!
A consemnat Mihai Teodor Naşca

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s