Braşov – capitală a folclorului românesc


Spunea cineva, odată că pentru a distruge o naţie nu trebuie decât să îi distrugi cultura. În opoziţie, cred că pentru a clădi şi mai bine o naţie, trebuie să îi fundamentezi şi mai mult cultura şi tradiţiile ce o definesc. Un zid puternic se face cu cărămizi potrivite şi oricât de mare şi gros ar fi un zid tot din bucăţi mici este făcut.

Un astfel de zid sper eu că s-a clădit timp de trei zile la Braşov, cu ocazia desfăşurării a celei de-a şaptea ediţii a Târgului Internaţional de Carte şi Muzică în organizarea Asociaţiei Libris Cultural Braşov, Primăria Braşov, Consiliul Judeţean Braşov şi Universitatea Transilvania. Aula Magna a Universităţii Transilvania a fost plină de potenţiali cititori, cumpărători de carte şi albume cu muzică bună, iubitori de frumos în primul rând, mai ales în ultima zi de târg atunci când s-au desfăşurat o serie de evenimente ce i-a ţinut pe vizitatori, în faţa scenei amenajate ad-hoc. „Evenimentul din acest an, matrice inconfundabilă şi emblematică pentru viaţa culturală a oraşului şi a ţării, deschide seria manifestărilor dedicate aniversării celor 775 de ani de atestare documentară a Braşovului. Ca o „bunăvestire” în cultura românească, Târgul Internaţional de Carte şi Muzică continuă tradiţia celor şase ediţii anterioare pe coordonatele deja bine cunoscute: carte-muzică-pictură-grafică-tradiţii, organizatorii rezervând participanţilor surprize plăcute”, se arată în comunicatul de presă  semnat de preşedintele Asociaţia Libris Cultural, Virgil Oniţa, mureşanul nostru, devenit braşovean de atâta vreme. Oraşul de sub Tâmpa a reuşit să adune sub acelaşi acoperiş pe iubitorii de folclor şi pe interpreţii deopotrivă. O comuniune firească în apropierea Buneivestiri, pentru că aşa cum am spus de multe ori, muzica reuşeşte de fiecare dată să aducă pacea între oameni.

Programul acestei ediţii a cuprins evenimente dedicate Braşovului: lansarea cărţilor: “Scheii Braşovului” – acad. Alexandru Surdu; “Sărbătoarea Junilor la Paşti – Obicei particular al Românilor din Schei” – G. I. Pitiş;  “Contribuţii la istoria culturii româneşti (cronicile braşovene din secolele XVII – XVIII)” – Ioan-Aurel Pop, “Braşov. Un secol de arhitectură 1885-1984” – Anca-Maria Zamfir, Gruia Hilohi etc. iar serile au fost dedicate muzicii şi poeziei în recitaluri de excepţie susţinute de: actorul George Custură şi Quartetto Brassovia, actorul Dorel Vişan, Cvartetul Hypnotique, naista Oana Lianu şi Annamari Dancs etc.  Zilnic au fost organizate lansări de carte, dezbateri şi conferinţe, agenda târgului încheindu-se cu lansările a nu mai puţin de 16 albume de folclor produse de Libris Braşov şi recitalurile folclorice de excepţie susţinute de:  Lucia Potra, Petrică Mureşan, Maria Butilă şi Orchestra “Ţara Bârsei”, dirijor prof. Petrişor Varga.

Aşa cum spuneam, ziua de duminică a fost una cu un accent folcloric pronunţat, numai puţin de 14 albume fiind lansate cu această ocazie. Astfel, artişti precum: Alexandru Pugna, Manole Barna, Grupul Folcloric Obârşia, Domnica Dologa, Antonela Ferche Buţiu, Ana Maria Ardelean, Tavi Bălăşcău, Rozalia Oprea şi Marilena Albu, Mihai Emil, Andrea Bochiş, Daniel Raţiu, Mariana Pop şi mureşenii noştri Mihaela Sabău, Ciprian Istrate, Ionela Moruţan şi Maria Butilă au cântat în faţa publicului.

Acest articol a fost publicat în Diverse. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s