Maria Butilă:“Folclorul este cea mai de preţ avuţie pe care o poate avea un popor”


Maria Butilă  s-a născut şi a crescut în localitatea Filea, comuna Deda, pe Valea Mureşului Superior, în mijloc de vară. Din acele locuri  a cules tot ceea ce a reuşit sufletul să sedimenteze în anii copilăriei, ca apoi gândurile frumoase, melodiile auzite şi inspiraţia Mureşului  să fie transformate în melodii frumoase ce au ajuns de-a lungul timpului şlagăre populare. De numele Mariei se leagă melodii precum “Ceteruica, dragă mi-i”, “Vai de mine lumea-mi trece” sau “Zice lumea că-s de lume”. Primă casetă audio a imprimat-o în anul 1994, iar în  iarna anului 2009 a realizat cel mai recent album “Zice lumea că-s de lume”. Există ceva în muzica şi versurile acestor piese ce te face să îl asculţi dintr-un capăt în altul. Te poartă din casa părintească, pe uliţa satului şi departe în străinătatea trupului şi a sufletului dar şi călătoria prin timp. Un album cu cântece  de joc şi veselie dar şi cântece ale căror versuri maschează în cuvinte bine meşteşugite  adevăruri uneori prea dure. Cred că asta e şi menirea artistului de a  reuşi să transpună realităţi, îmbrăcate frumos în versuri şi ritmuri plăcute sufletului. Pe lângă cariera artistică, Maria Butilă este redactor de emisiuni radio – tv şi contribuie la păstrarea valorilor tradiţionale româneşti.

Rep: Ce zonă folclorică reprezentaţi şi de unde începe cântecul popular al Mariei Butilă?

Maria Butilă: Reprezint cu dragoste de oameni şi cu responsabilitate deosebită, cântecul popular de pe Valea Mureşului Superior. Am crescut legănată de aceste cântece, iar una dintre multele griji ale mamei mele era aceea de a-mi face cunoscut cântecul din toate zonele ţării. Astfel, dis de dimineaţă mă trezea cu programele de muzică populară difuzate de Radio Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Craiova, Tîrgu Mureş. Nici tata nu era indiferent la faptul că fata lui cea mică are darul cântecului şi de câte ori avea ocazia îmi fredona cântece vechi.

Rep: Care ar fi principalele trăsături care definesc cântecul zonei pe care o reprezentaţi?

Maria Butilă: Aş zice că ritmul cântecelor noastre de pe «Vale» este dat de râul Mureş, care, când mai domol, când mai zglobiu îşi continuă cursul ducând cu el dorurile locuitorilor acestor plaiuri. Textele poartă amprenta oamenilor hotăraţi, asprii, harnici peste măsură, frumoşi şi şugubeţi. Ceea ce caracterizează zona etnofolclorică diferenţiind-o de celelalte este “De-a lungul”, acel minunat joc de perechi, pe care îl găsim doar aici.

Rep: Aveţi un model în ceea ce a însemnat activitatea dumneavoastră?

Maria Butilă: Nu am nici un model, întotdeauna am căutat să fiu eu însămi, să nu seamăn cu nimeni. Mi-am dorit un stil al meu şi îl am. Îmi plac însă interpreţii din “generaţia de aur” a cântecului popular. Întotdeauna le-am admirat, pe lângă talent, caracterul frumos, omenia, modestia, onestitatea. Îmi plac şi tinerii interpreţi, chiar sunt câţiva care calcă  pe urmele înaintaşilor cu o siguranţă uimitoare.

Rep: Cum vede interpretul de muzică populară satul românesc contemporan? Mai păstrează el tradiţiile care l-au definit?

Maria Butilă: Din păcate oamenii sunt preocupaţi de grija zilei de mâine, interesul pentru păstrarea tradiţiilor, a obiceiurilor, a scăzut într-o perioadă îngrijorător de mult; aveam impresia la un moment dat că ne pierdem identitatea, dar, sunt deosebit de bucuroasă că de vreo doi ani încoace oameni care ţin la ,,avuţia naţională,, au început să mişte lucrurile; eu zic că satul românesc va ajunge în curând să fie preţuit la adevărata lui valoare şi o să fim părtaşi la o revenire în forţă a ceea ce ne defineşte. Îmi saltă inima de bucurie atunci când văd crescând  tot mai mult interesul tinerilor pentru cântecul şi jocul popular. Tot mai mulţi sunt preocupaţi de a-şi însuşi aceste arte, de a le perfecţiona şi nu poate decât să ne bucure acest lucru.

Rep: Ale cui doruri le cântaţi? De unde v-aţi cules cântecele?

Maria Butilă: Consider, fără lipsă de modestie, că în cântecele mele se regăsesc toate dorurile omului, în general, aceasta a fost intenţia mea şi am reuşit ca în repertoriul meu să se regăsească orice om; dar în primul rând îmi cânt dorurile mele. Cântecele alese spre interpretare le-am cules în general de la oamenii satelor noastre, dar urechea îmi sta mereu ,,aplecată” la ,,ceteruica” atât de dragă mie. Adică nu scapă nici unul dintre ceteraşii vestiţi fără să-mi dea o cântare.

Rep: Cine v-a influenţat în mod pozitiv activitatea artistică?

Maria Butilă: Au fost mai multe persoane care m-au ajutat sa ajung astăzi cine sunt. Mă refer aici la oamenii de specialitate care au avut  încredere în mine, în talentul meu, încurajările din partea lor nu au întârziat să apară încă de timpuriu din perioada festivalurilor de interpretare a cântecului popular, la care am participat. Le mulţumesc tuturor şi vreau să ştie că mereu vor avea un loc special în inima mea.

Rep: Vorbiţi-ne puţin despre activitatea artistică. Discuri editate dar şi spectacole şi înregistrări.

Maria Butilă:  Îmi amintesc cu plăcere de primele mele înregistrări realizate la Radio Cluj, sub îndrumarea domnului Dumitru Buzoianu, acestea fiind urmate de înregistrările de la Radio Tîrgu Mureş, de aceasta dată redactorul muzical a fost Maria Costea Lirca. Desigur nu pot uita anul 1994 în care am înregistrat cu Orchestra Radio dirijată de maestrul, Paraschiv Oprea, în studiourile bucureştene. Menţionez că am ajuns să imprim cântecele mele, la Radio Bucureşti, cunoscute de public din festivalurile concurs, doar în urma Premiului publicului obţinut la „Topul tinerilor interpreţi de cântec popular”, Câştigătorii acestui top erau imediat programaţi la înregistrări. Atunci redactor muzical a fost doamna Eugenia Florea pentru care am un respect deosebit. În acelaşi an, 1994, am realizat prima casetă intitulată „Vină bade, vină dragă” la Studioul  “Glas Transilvan”, cu grupul instrumental condus de Radu Ciprian, aceasta fiind urmată de caseta şi CD-ul „Vai de mine lumea-mi trece”, în anul 1999, înregistrate la ,,Sonex” Zalău cu Orchestra Ansamblului Profesionist ,,Mureşul” din Tîrgu Mureş, dirijată de Bambo Zoltan. În anul 2001 s-a finalizat proiectul ,,Cui ii place voia bună” CD şi casetă editate de Electrecord, unde am lucrat alături de Orchestra Radio, dirijată de maestrul Paraschiv Oprea. Cel mai recent album ,,Zic oamenii că-s de lume” înregistrat la Studioul ,,Săndel Filip” din Cluj Napoca , alături de Orchestra condusă de Ovidiu Barteş a văzut lumina zilei înainte de Crăciun în anul 2009.

Rep: Cum apreciaţi că va fi evoluţia folclorului românesc în contextul integrării europene? Ce vom pierde şi ce vom câştiga?

Maria Butilă: Eu zic că va trebui să fim foarte atenţi să nu ne pierdem identitatea. Să nu credeţi că le suntem dragi altor ţări pentru varietatea folclorului nostru, pentru toată moştenirea lăsată de strămoşi. Mulţi şi-ar dori-o. Aşa că va trebui să fim hotărâţi, să ştim ce vrem. Trebuie să ştim foarte exact ce ne aparţine pentru că vor fi şi sunt deja folclorişti din ţările învecinate care susţin că anumite ,,nestemate” din folclorul nostru le aparţin.

Rep: Ce credeţi că este folclorul?

Maria Butilă: Este cea mai de preţ avuţie pe care o poate avea un popor. Tot ce îl reprezintă, individualizează, diferenţiază de celelalte popoare. O carte de vizită, dacă vreţi.

Rep:  Ce nu aţi face niciodată în muzica populară?

Maria Butilă: Mereu am fost adepta calităţii, nu m-aş putea niciodată schimba din acest punct de vedere. Cântecul popular mi-a adus alinare sufletului, mi-a amplificat bucuriile, m-a făcut să uit de problemele cotidiene, mi-a dat un nume, mi-a dăruit nenumărate satisfacţii pe care unii nu le au. Atunci de ce l-aş trăda? Mă bucur de un prieten fidel, necondiţionat.

Rep:  Daţi-mi exemple de cinci interpreţi de muzică populară care vă vin în minte.

Maria Butilă: Valeria Peter Predescu,  Sava Negrean Brudaşcu,  Ionuţ Fulea,  Mariana Deac,  Maria Ciobanu,  Sofia Vicoveanca.

Rep: Adresaţi un gând cititorilor noştri.

Maria Butilă: Bucuraţi-vă de viaţă, fiţi buni şi răbdători, fiţi fericiţi şi mereu îndrăgostiţi, veţi vedea că nu întârzie să apară starea de bine. Doamne ajută!

A consemnat Mihai Teodor Naşca

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Maria Butilă:“Folclorul este cea mai de preţ avuţie pe care o poate avea un popor”

  1. Petraru Silviu Marian spune:

    Felicitari! d-l Mihai Nasca ca reusiti sa captati atentia iubitorilor de folclor adevarat atat cu emisiunile dumneavostra pe ttm cat si aceste interviuri superbe cu artisti consacrati si mai putin consacrati care probabil cu timpul se vor consacra. exista o sita care cerne si ma bucur enorm ca la Targu Mures si mai exact ttm emisiunile realizate de dvs sunt intersante, pline de diversitate si de multe ori pline de umor si veselie care in folclor nu trebuie sa lipseasca aceste aspecte.

    Cu deosebita consideratie,
    Silviu Marian Petraru

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s