O vedetă populară: Veronica Macarie Moldovan


Esenţele tari sunt ţinute în sticle mici, spunea o vorbă. Cine o priveşte pe Veronica Macarie Moldovan spune că este o adolescentă cu privirea foarte luminoasă, cu o voce aşezată, însă când priveşti în reuşitele acestei interprete de folclor din ţinuturile Sălajului, lucrurile stau altfel. Premii peste premii activitate  laborioasă şi munca în echipă cu oameni deosebiţi fac din Veronica Macarie Moldovan un exemplu clar al capacităţii de reuşită a unui om hărăzit de Cel de sus cu mult talent. Deşi locuieşte în prezent în Cluj Napoca, Veronica s-a născut într-o  zi de 8 ianuarie în Zalău, dar a copilărit în localitatea Derşida, comuna Bobota din judeţul Sălaj, iar noi mureşenii o putem considera puţin şi de-a noastră, pentru că alesul inimii acestei interprete de folclor este de pe Valea Gurghiului. „Primul meu contact cu muzica l-am avut prin mămica mea, care m-a iniţiat în culegerea, valorificarea şi interpretarea cântecului popular românesc. Ea mergea cu reportofonul sau casetofonul  pe la oamenii vârstnici din sat şi înregistra cântece care îi păreau ei autentice. Învăţătoare de profesie, mămica a iubit şi iubeşte tot ce se leagă de sat, de obiceiuri, tradiţii, bunul simţ al comunităţii tradiţionale. Prin urmare, aplecarea dânsei asupra zestrei de cântec mai ales, s-a transmis mai departe şi-i mulţumesc! De la dânsa am moştenit şi glasul, multă lume spunând că suntem în cântec, asemeni unor  picături de apă. Îi mulţumesc şi tatălui meu, care mi-a fost dascăl în anii de şcoală primară şi alături de care am deprins tainele portativului şi ale instrumentelor muzicale”, susţine pe site – ul personal, Veronica Macarie Moldovan.

Rep: Cărui loc îi spuneţi acasă şi de unde începe povestea cântecului popular?

Veronica Macarie Moldovan: Acasă, este în satul meu natal, Derşida, comuna Bobota, judeţul Sălaj. Este locul unde a început povestea cântecului popular, în ceea ce mă priveşte. Dacă ar fi să descriu în câteva versuri populare locul meu natal, aş spune:

„Satul meu e sat ales, aşezat pe deal şi şes,

Cu multe livezi şi vie, oameni buni şi de-omenie !”

Rep: Care ar fi principalele trăsături care definesc cântecul zonei pe care o reprezentaţi?

Veronica Macarie Moldovan: Ritmul şi melodia: în jocul popular: învârtită, tropotita derşidenească, românescul, bărcăul şi ceardaș. În cântecul popular: învârtită, doină, cântec de nuntă, cântec de leagăn, bocete, cântec la cătană, cântecul secerii. Multe dintre ritmurile dansului popular se regăsesc în cântecul popular din zonă. Melodiile, cântă bucurii, fericiri, dureri, sentimente de înstrăinare, toate momentele importante din viaţa omului (tematică literar-folclorică specifică).

Rep: Cum a intrat muzica populară în sufletul dumneavoastră şi dacă a existat un model artistic după care v-aţi ghidat?

Veronica Macarie Moldovan: M-am născut în suflet cu folclorul, cu obiceiurile locurilor mele natale, pe care le-am trăit alături de familie şi comunitate. Părinţii mei sunt cei ce au cultivat dragostea pentru folclor şi mai ales pentru cântecul satului. Nu pot spune că a existat un singur model artistic după care m-am ghidat, dar există oameni importanţi din domeniu, care mi-au înrâurit devenirea. Dintre aceştia îi amintesc pe Ioan Nemeş, Delia Irimie, Ioan Bocşa, Drăgan Muntean, Achim Nica, Ileana Domuţa – Mastan, Traian Jurchelea, Angela Moldovan şi mulţi alţii pe care îi admir, i-am admirat şi îi preţuiesc.

Rep: Cum vede interpretul de muzică populară satul românesc contemporan? Mai păstrează el tradiţiile care l-au definit?

Veronica Macarie Moldovan: Satul românesc contemporan este şi el într-o perioadă de tranziţie, în care lumea se schimbă, vin generaţii noi, le înlocuiesc pe cele vechi. Lucrul bun este că generaţiile tinere încearcă să păstreze moştenirea folclorică din bătrâni (lucru observat cu bucurie nemărginită, la mine în sat). Tradiţiile ce au definit odinioară satul românesc vor fi păstrate, în condiţiile în care oameni competenţi în domeniu, se vor apleca în continuare asupra problematicii păstrării lor. Mă refer aici la intelectualii satelor româneşti, care au datoria sădirii sentimentului de apartenenţă la tradiţiile şi credinţa strămoşească, în sufletele tinerelor generaţii, cu dragoste şi dăruire. Mă bucur nespus când întâlnesc astfel de oameni, dăruiţi trup şi suflet păstrării tradiţiilor, valorilor satului românesc.

Rep: Ale cui doruri le cântaţi? De unde v-aţi cules cântecele?

Veronica Macarie Moldovan: Cânt dorurile satului românesc, din care, bineînţeles, fac şi eu parte. Cântecele mele sunt culese din satele româneşti, sălăjene, de către mine, mama mea, prof. Ioan Mariş, prof. Ioan Bocşa – culese, iar acum, redate satului românesc, redate românilor de pretutindeni !

Rep: Cum priviţi promovarea folclorului, a autenticului în general?

Veronica Macarie Moldovan: Ca pe o necesitate! Dacă ne dorim însănătoşirea acestui neam, avem tratamentul necesar, în însuşi autenticul lui. Folclorul este esenţa oricărui popor. Folclorul autentic păstrează şi aduce din vechime, principiile neamului, echilibrul şi credinţa.

Rep: Vorbiţi-ne puţin despre activitatea artistică. Discuri editate dar şi spectacole şi înregistrări.

Veronica Macarie Moldovan: Activitatea mea artistică se concretizează în participarea zilnică la repetiţiile Corului Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca, (instituţie a cărei angajată sunt), în participarea alături de Ansamblul de Muzică Tradiţională „Icoane”, la concerte şi spectacole folclorice, în ţară şi în străinătate, în participarea alături de maestrul şi profesorul nostru Ioan Bocşa şi alături de colegi interpreţi solişti, din Ansamblul „Icoane”, la concerte şi spectacole, din ţară. În anul 2000 am înregistrat un album de folclor sălăjean, intitulat „M-o făcut mama lunea” (sunt născută în prima zi a săptămânii), iar în anul 2009 am înregistrat şi lansat albumul „Di ce cant la lume dragă”, de asemenea cu folclor din Sălaj. (Mai multe informaţii, puteţi găsi accesând site-ul www.veronicamacariemoldovan.ro).

Rep: Ce nu aţi face niciodată în muzica populară?

Veronica Macarie Moldovan: Nu aş lăsa să moară spiritul acestei muzici, semnificaţiile ei.

Rep: Ce credeţi ca este folclorul? Ce definiţie personală i-aţi da?

Veronica Macarie Moldovan: Folclorul este totalitatea creaţiilor muzicale, literare, coregrafice, teatrale etc… ale unui neam. Folclorul muzical constă în totalitatea creaţiilor muzicale, transmise prin viu grai, din generaţie în generaţie.

Rep: Ce credeţi că primează în reuşita unui cântec: versurile sau linia melodică?

Veronica Macarie Moldovan: Atât versurile, cât şi lina melodică, îşi au rolurile bine stabilite în economia creaţiei folclorice. Cred că ele trebuie să convieţuiască într-o perfectă armonie/echilibru. O melodie de bocet nu poate fi asociată cu versuri ce vorbesc despre  bucurie, fericire, petrecere (şi exemplele pot continua).

Rep: Daţi-mi exemple de cinci interpreţi de muzică populară care vă vin în minte.

Veronica Macarie Moldovan: Mariana Drăghicescu, Ioan Bocşa, Achim Nica, Drăgan Muntean, Angela Moldovan.

Rep: Adresaţi un gând cititorilor noştri.

Veronica Macarie Moldovan: Tuturor, sănătate, putere de muncă, iubire de tot ceea ce este autentic şi multă credinţă!

A consemnat Mihai Teodor Naşca

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la O vedetă populară: Veronica Macarie Moldovan

  1. Dima spune:

    Îmi plac pozele😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s