Mariana Anghel: „Folclorul este expresia vie a sufletului românesc!”


Mariana Anghel s-a născut pe 16 mai, în localitatea Călanul Mic, pe Valea Streiului, în județul Hunedoara. Debutul în muzica populară are loc în anul 1982, în emisiunea Tezaur Folcloric, iar apoi un a mai târziu participă la concursul Floarea din grădină, unde trece foarte rapid prin toate etapele. Pentru a ajunge interpretă de muzică populară face naveta împreună cu mama sa la București pentru a lua lecții de canto. A reușit în cei peste 25 de ani de activitate artistică să devină o emblemă nu numai pentru folclorul hunedorean ci și românesc, fiecare apariție discografică fiind apreciată de iubitorii de gen. Vă propun să aflăm câteva detalii pe care ni le-a dezvăluit artista, în interviul de mai jos.

Rep: Cărui loc îi spune Mariana Anghel, „acasă”?

Mariana Anghel: Îi spun „acasă”, casei părintești unde m-am născut, în Călanu Mic dar îi spun acasă și casei mele din Simeria, unde îmi găsesc liniștea și unde mă simt foarte bine.

Rep: Locul nașterii cu siguranță își lasă o amprentă asupra  fiecăruia. Cât de mult a contat mediul, oamenii, societatea în care te-ai născut și ai crescut, asupra viitorului carierei artistice?

Mariana Anghel: Am avut privilegiul de a trăi în lumea satului și atunci am experimentat pe propria-mi piele toate momentele frumoase, tradiționale din lumea satului. Doar așa am putut înțelege cel mai bine, de ce cântecul „Nănașă, bărbatul tău”, cântec realizat din punct de vedere al textului, inspirat din strigăturile de la nuntă, ce rol are acest cântec. Sau ce înseamnă pentru țăranul român cuvinte precum codru, flori de cireș, sau orice cuvânt din vatra satului. Vatra satului îți dă înțelepciune. Dacă ai răbdare să asculți ceea ce vorbesc bătrânii noștri ai învăța mult mai multe decât dacă  ai urma o facultate de psihologie. Pentru că înțelepciunea noastră are profunzime, înțelepciunea noastră tradițională are greutate, are consistență. Nimic nu este întâmplător. Oamenii satului nu aveau frică de Dumnezeu, ci aveau respect. Este un lucru total diferit. Am fost în Statele Unite și am fost impresionată de felul cum românii noștri, care trăiesc acolo de peste douăzeci de ani  nu se așează la masă, până nu spun o rugăciune și până nu își fac o sfântă cruce. Am rămas impresionată și am spus: uite că în  fiecare etapă a vieții, învăț ceva sau îmi amintesc că trebuie să fac un lucru.

Rep: Muzica se naște o dată cu omul, că primești harul cântecului la naștere. In cazul Marianei Anghel cum stau lucrurile? Mai sunt alte “antecedente” în familie?  Cum a ajuns în genele Marianei Anghel, muzica populară?

Mariana Anghel: Părinții mei au voce dar nu au cântat niciodată însă au știut să dezvolte și la mine și la fratele meu dragostea de muzică. Fratele meu a făcut muzică din clasa  a I-a. Eu de la vârsta de 12 ani am cântat cu un ansamblu de cântece și dansuri populare. Este mare lucru pentru că, în momentul în care cânți cu o orchestră, să știi să intri în ritm, acest exercițiu este extraordinar pentru un artist. Apoi, mama a făcut naveta cu mine, la București la cursuri de canto. Cei care sunt din generația mea, își aduc aminte că nu lucrai în acea perioadă la un spectacol decât cu regizor de scenă, cu oameni specializați, pe bucățele. Era neapărat un specialist în literatură populară, un specialist în muzică, un coregraf, un regizor. Și erau chiar specialiști. Am fost construită ca artist, într-o vreme în care rigurozitatea și seriozitatea își spunea cuvântul. Școala aceasta a artistului dinainte de revoluție a fost întradevăr o școală puternică.

Rep: De când poate spune Mariana Anghel că a devenit interpret de muzică populară?

Mariana Anghel: Debutul a avut loc în 1982, la emisiunea Tezaur Folcloric, realizată de Mărioara Murărescu. Apoi în 1983 am participat la Festivalul concurs Floarea din Grădină și totul s-a produs atât de repede pentru că eu depășeam etapele ca Făt Frumos și creșteam într-o zi cât alții într-un an. Prima filmare pentru programul de Revelion a fost în 1982, la 16 ani, când am intrat pe platoul de filmare unde erau numai vârfurile în muzica populară, pentru mine a fost șocant și chiar de neuitat. N-am să uit niciodată și parcă simt și acum emoția aceea să vezi alături de tine toți „greii” folclorului românesc. Nu știu când s-a produs exact trecerea în branșa interpreților de muzică populară, pentru că din primii ani am fost în marile spectacole ale țării. Când intram în televiziune, toată lumea îmi zicea, aia mică de la Hunedoara. Pentru ei eram un fenomen, am pornit foarte devreme și am depășit foarte repede etapele.

Rep: De regulă se lipește câte o piesă de artist, ca timbrul de scrisoare. Care este acea piesă după care toată lumea o recunoaște pe Mariana Anghel?

Mariana Anghel: Piesa mea de debut este “Tare-aș vrea floare să fiu” . Apoi un cântec pe care toată lumea îl cânta pe mașină, când ansamblurile plecau undeva era „Asta-i bătuta” sau un alt cântec „Ce-ai crezut bade și crezi” sau „Asta-i Lina noastră dragă”, iar acum, mai nou „Bade cireși-s în floare „. „Streiule pe malul tau” e un cântec care emoționează foarte mult. M-am încăpățânat să îmi creez o personalitate, să îmi creez un stil propriu și am reușit.  Mulțumesc lui Dumnezeu pentru șansele pe care mi le-a dat, de a reuși să bucur oamenii. Este cel mai mare câștig al vieții mele!

Rep: Asta este și menirea interpretului de muzică populară?

Mariana Anghel: Cu siguranță este menirea interpretului de muzică populară. Cântecul popular este mai presus de toate o terapie. Este o armonizare cu universul. Țăranul român are o conexiune perfectă între cer și pământ. Omul, solar fiind se încarcă de la soare și cu picioarele bine înfipte în pământ și se încarcă de la Mama Pământ. Dacă el este prieten cu pământul, soarele, florile  înseamnă că este în armonie cu totul.

Rep: Dați-mi  câteva exemple de interpreți de muzică populară care va vin în minte.

Mariana Anghel: Ioan Bocșa, Veta Biriș, Sava Negrean Brudașcu, Maria Ciobanu, Sofia Vicoveanca, Achim Nica, Angela Buciu, Nicolae Sabău, Valeria Peter Predescu, Mariana Drăghicescu, Maria Apostol, Maria Lătărețu. Sunt foarte mulți   artiști mari … Constat că noi artiștii suntem nemuritori.

Rep: Ce nu ați face niciodată în folclorul românesc?

Mariana Anghel: Am încercat să cânt fără a purta batic pe cap. Este o experiență interesantă, însă am fost în Statele Unite și oamenii de acolo nu m-au recunoscut.  Mi-am dat seama că eu nu trebuie să fac ceea ce îmi place mie, trebuie să fac ceea ce trebuie făcut.

Rep: Cum ați defini în manieră proprie folclorul?

Mariana Anghel: Este expresia vie a sufletului românesc.

Mihai Teodor Nasca

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s