O vedeta populara: Ciprian Istrate


Interviu realizat in 26.09.2006

Interpretul de muzică populară, Ciprian Istrate s-a născut în Luduş într-un răsărit de septembrie,  mai precis pe 2 septembrie 1976 şi şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa, în oraşul natal, Iernut. De mai multi ani este târgumureşean şi lucrează în cadrul  Grupării Mobile de Jandarmi din Sîngeorgiu de Mureş, ca ofiţer psiholog. În armată a descoperit pasiunea pentru folclor, iar de şase ani lucrează în modul cel mai serios ca interpret. A editat până acum două albume de muzică populară: “Dragu-mi cum cântă cucul”, în 2002, şi “Bine-i stă la codru verde”, în 2005. A mai editat un album de colinde alături de un grup de copii din Iernut. În prezent lucrează la un nou album de folclor, realizat în mare parte. Pentru acest nou album, în care veţi descoperi doar surprize plăcute, lucrează cu Taraful “Ardealul” din Cluj Napoca, condus de maestrul violonist Mihai Emil, vioară pe care o puteţi asculta şi pe albumele Anei Ilca Mureşan. Ciprian Istrate colaborează de patru ani cu Ansamblul Profesionist “Mureşul” din Tîrgu Mureş. În ultimul an a format un taraf numit  “Ceteraş de pe Cîmpie” cu solişti instrumentişti din Zau de Cîmpie. Ce alte secrete mai ascunde Ciprian Istrate aflaţi în cele ce urmează.

Rep: Câmpia Transilvaniei a dat de-a lungul vremii destul de multe voci frumoase în ceea ce priveşte folclorul. Cine te-a inspirat şi cum ai ajuns să îndrăgeşti acest gen muzical ?

Ciprian Istrate:  Eu provin dintr-o zonă aflată la interferenţa Câmpiei Transilvaniei cu Tîrnava Mică  şi chiar cu Mureşul Mijlociu, aşa cum îmi place mie să spun. În ceea ce priveşte persoanele care m-au inspirat sunt vocile mari ale Ardealului, dar nu din zona mea. Este vorba de regretatul, Drăgan Munteanu, pe care îl pun alături de Nicolae Furdui Iancu, şi, poate o să se supere cineva pentru că l-aş aşeza alături şi pe Aurel Tămaş. Destul de târziu s-a aprins scânteia folclorului în Ciprian Istrate, acest lucru s-a produs undeva la 23-24 de ani, terminasem deja stagiul militar. La acea vârstă am simţit eu profunzimea cântecului popular şi ce poate el să transmită.

Rep: Povesteşte-ne câteva lucruri despre zona de unde îţi culegi cântecele. Ce au acei oameni mai special ?

Ciprian Istrate: Zona Câmpiei şi a Tîrnavelor este o zonă bogată în instrumentişti. Este o zonă vestită prin vioriştii pe care i-a avut, cel puţin în zona de Câmpie, prin jocurile populare, mai puţin prin interpreţi. Muzica din Câmpie este şi foarte greu de interpretat. Oamenii din aceste zone sunt oameni simpli, puri, cu suflet curat. Iată de aici şi coloritul costumelor populare, caracteristică zonei fiind alternanţa de alb şi negru.

Rep: Facem acum o întoarcere în timp şi te rog să îmi spui cum vezi, prin ochii de copil lumea satului ?

Ciprian Istrate:  M-am născut în Luduş şi locuiesc în Iernut de când mă ştiu şi am avut contact cu lumea satului tot timpul, pentru că părinţii mei au venit de la sat în oraş. Tatăl meu este din satul Gligoreşti, un sat aflat la graniţa dintre judeţele Cluj, Mureş şi Alba şi iată că poate nu întâmplător, prin repertoriul pe care mi l-am creat să acopăr toate aceste trei zone. Mi-aduc aminte de poveştile care erau spuse despre cum era viaţa înainte, însă modernismul a intrat şi în lumea satului. Erau şezătorile, jocurile de Paşti şi Crăciun, aceste lucruri au dispărut.

Rep: De-a lungul timpului o serie de tradiţii, obiceiuri s-au pierdut. Altele şi-au mai pierdut din valoare. Nu mai sunt aşa cum le ştiu bunii şi străbunii noştri. Ciprian Istrate  de ce obicei îşi mai aduce aminte ?

Ciprian Istrate: Mi-aduc aminte că de Paşti, atunci când eram copil, bunica ne făcea o “pupăză” era făcută din acelaşi aluat ca o pâine de casă. Pe Valea Mureşului Superior am întâlnit obiceiurile păstrate din străbuni. Din păcate în Iernut nu prea mai sunt păstrate tradiţiile. Din satul Sălcud am găsit nişte poze vechi după care mi-am reconstituit un costum pe care îl port cu cinste. Prin natura serviciului pe care îl am, militar fiind de carieră am nişte colegi din satele din împrejurimile Reghinului, spre munte, unde deplasându-mă am văzut nunta tradiţională cu car cu boi împodobiţi, cu călăreţii care întâmpină mirii, la intrarea în sat, cu stegarii, aceste lucruri care din păcate s-au pierdut, în multe locuri. Din păcate este destul de greu acum să le mai reconstituim.

Rep: Ai participat de-a lungul timpului la multe festivaluri de profil. Cel mai recent dintre ele este Festivalul “Ion Cristoreanu”, care s-a desfăşurat zilele trecute în Cluj  Napoca, unde ai fost invitat să susţii un recital.  Cum crezi că apreciază publicul muzica pe care o aduci pe scenă din zona Iernutului ? Cum o primeşte ?

Rep: Eu îmi doresc să calc pe urmele celui care a fost cel mai mare interpret al românilor, Ion Cristoreanu, care spunea că niciodată nu i-a plăcut lucrurile ieftine, kitch-urile. O melodie făcută de pe azi pe mâine nu are niciodată valoare. O melodie care a fost luată de o generaţie şi dată alteia şi care a trecut de proba timpului, întotdeauna va avea succes. Eu aş dori să cred că prin cântecele pe care le aduc păstrez această tentă autentică şi sper să urmez această cale şi să nu dau niciodată în lături indiferent ce s-ar întâmpla.

Rep: Eşti un tânăr interpret de muzică populară. Cine te-a îndrumat, cine te-a sfătuit, cu cine ai colaborat şi cine te-a ţinut pe un drum drept ?

Ciprian Istrate: Există o tentaţie spre lucrurile comerciale, aşa cum se spune că banul este ochiul dracului! Viaţa mea artistică, care nu este prea îndelungată, a început la Reghin, în oraşul viorilor, oraş care a avut un rol important în ceea ce este Ciprian Istrate astăzi. Pe scena Casei de Cultură din Reghin am fost invitat să cânt o romanţă. De acolo a început totul. Acolo am auzit pentru prima dată o vioară şi am început să cânt un cântec popular, celor din ansamblu le-a plăcut şi de acolo vine toată povestea care iată continuă şi astăzi şi sper să continue multă vreme. După care, acolo am întâlnit o elevă a Şcolii Populare de Arte din Tîrgu Mureş, care m-a adus şi pe mine în acest loc. Aici am cunoscut pe unul dintre cei mai mari culegători de folclor din zona noastră, regretatul Vasile Conţiu, pe care din păcate, nu l-am văzut decât trei zile. Eu venisem la Tîrgu Mureş la insistenţele elevei de atunci, Mihaela Botoş să mă asculte cineva. Am fost chemat, am cântat două-trei cântece. Ţin minte zâmbetul care era pe faţa regretatului, Vasile Conţiu şi care a spus: “să vină doamna secretară. Băiatul acesta intră direct în anul II !”. S-a întâmplat ca eu să urmez Şcoala Populară de Arte, la clasa doamnei Dorina Oprea, care pentru mine va rămâne întotdeauna o doamnă, pentru că este un om cu suflet mare.

Rep: Să ne faci un bilanţ al carierei de până acum. Ce ai reuşit până acum să înregistrezi şi ce planuri ai ?

Ciprian Istrate: Unii are spune că e mult, alţii că e puţin. În şase ani de activitate câţi se vor împlini în ianuarie anul viitor am reuşit să culeg cântece care să îmi dea posibilitatea să editez două albume de muzică populară, încă unul de colinde, iar acum sunt în lucru cu un alt album, cu cântece din comuna Zau de Cîmpie, de acolo de unde mi-am luat ca şi colegi, în spectacolele pe care le am, un ceteraş vestit, Petrişor Stoica şi verişorul lui Neluţu Râzea. Ei vin din două familii de muzicanţi ai zonei, nepoţi ai celui mai mare viorişti din zonă, Alexandru Cozac, care trăieşte şi azi la Luduş.  Sper ca până la sfârşitul acestui an să termin şi acest album, cu taraf tradiţional.

Rep: Ce alte zone etnofolclorice îţi mai plac şi ce alţi interpreţi mai ai la suflet ?

Ciprian Istrate: Îmi plac foarte mult cântecele Mariei Tănase, cântece din Banat cu Achim Nica, Traian Jurchela, Tiberiu Ceia. Zona Alba îmi place foarte mult.

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la O vedeta populara: Ciprian Istrate

  1. valentin spune:

    Un cantaret de muzica populara exceptional

  2. matei mariana spune:

    CIPRIAN ISTRATE…MINUNAT,FENOMENAL,AM AVUT DE DOUA ORI OCAZIA DE A PARTICIPA LA DOUA NUNTI IN TG.MURES UNDE ACEST OM A CANTAT SI NE-A INCANTAT.PACAT CA NU IL VADEM PE POSTURILE DE TELEVIZIUNE.PROBABIL CA ACOLO SE AJUNGE MAI GREU.NOI CEI CARE L-AM ASCULTAT DORIM SA-I TRANSMITEM MULT SUCCES IN CARIERA SI IN VIATA ALATURI DE FRUMOASA SOTIE SI DE FETITA MINUNATA.FAM.MATEI-BACAU

  3. Multumesc pentru randurile lasate! Numai bine in continuare!!!

  4. deac viorel spune:

    super super villy

  5. Dinu spune:

    Pina sa ajunga la valoarea lui Dragan Munteanu trebuie sa treaca multa apa pe Mures

  6. Ioan spune:

    Parerea mea este ca d-i Istrate este un cantaret mediocru.

  7. Puteti publica propriile parerei tinand cont de faptul ca trebuie sa existe o decenta a limbajului. Va multumesc pentru fiecare comentariu in parte, asta inseamna ca ati vizitat si blogul!!!

  8. Daniela spune:

    Un Furdui Iancu al Tarnavelor…

  9. Daniela spune:

    Dacă ar fi să dau o formă cuvântului „inimă”nu cred că aş şti. Şi nici măcar nu aş vrea să cred că există forme convenţionale. Poate mi-aş imagina inima, ca având formă de floare, soare sau fulg, poate i-aş spune pasăre sau curcubeu, frunză sau aripă, fluture sau stea, râu sau cărare, poartă deschisă sau zid, zâmbet sau lacrimă, poate aş rosti-o prin sunet sau culoare, prin gând sau privire, prin vuiet sau furtună, prin val de mare sau nisip mişcător, prin cădere sau înălţare, prin dangăt de clopot sau îngenunchere, prin blestem sau binecuvântare, prin apus şi răsărit, prin bucurie şi durere.
    De câte feluri poate să fie inima? De multe! Care este valoarea ei…?Mare! Când este ea de valoare? Când suferă! Pentru că în suferinţă se nasc perle. Perlele sufletului. Un înţelept spunea că: „fără suferinţă, viaţa este o mare suferinţă”. Şi-atunci…cum va arăta inima? Care este cea care atinge suprema durere? Inima de putregai! Singura! Trecută prin toate vămile, inima care nu mai are nimic de pierdut, inima care cuprinde toate vămile, toate relele, toate durerile, toate iubirile, toate dorurile…este cea care mai poate vindeca alte inimi, tocmai pentru că nu se mai poate vindeca pe ea însăşi, inima care nu mai poate decât să dăruiască, să se risipească întru binecuvântarea altor inimi , inima care a juns la capăt, inima care trebuie să se împartă. Este inima tuturor, Marea Inimă, născută pentru atingerea altor inimi, dăruită celor fără iubire, încătuşată dar liberă, sfâşiată dar întreagă, rănită dar mângâiată, înlănţuită, dar de aur, legată de pământ dar cu suflet de cer, inimă plină de rele…dar bună, inimă deschisă, inimă mare, care primeşte mai puţin decât poate da, inimă care dă mai mult decât primeşte , care iubeşte şi suferă cu aceeaşi măsură, inimă de…inimă.
    Leacul? Nu se poate vindeca niciodată. Inima are nevoie de mai mult…leacul este necunoscut, încă nu se ştie dacă există…dar până atunci…inima se poate amorţi…şi mângâia cu câte un cântec, pornit şi rostit dintr-o altă inimă, dăruitoare. Este inima lui Ciprian Istrate, care pe lângă rostirea prin cântec a cuvântului de alinare, alină prin rostire şi aduce tămăduirea ce vine din inimă şi lacrimă. Ciprin Istrate este vindecarea celor care vor să o primească, este lacrima neplânsă a taţilor şi lacrima plânsă a mamelor, este bucuria şi partea de veşnicie a celor care-l ascultă. Ciprian Istrate este mirarea şi bucuria celor care vin în întâmpinarea lui, lumina inimii din rostirea cântecului popular, obârşia noastră înspre nemurire.

    Daniela Cecilia Bogdan

  10. Elena spune:

    Eu sunt tare încântată de apariția în zona noastră a unui asemenea cântăreț de muzică populară. Îmi place în mod deosebit! Este exact cântărețul pe care mi l-am dorit, un bărbat ca un brad frumos, care cântă așa cu se prezintă, frumos și bărbătește. Îl ascult cu mare drag și sunt fericită că avem și noi un cântăreț ca lumea, unul pe care să-l pot prețui cu adevărat și pe care să-l prefer altor cântăreți din Ardeal. Și chiar așa s-a întâmplat, toți cântăreții din Ardeal, pentru mine, au trecut pe locul doi, Ciprian Istrate al nostru ocupând primul loc. Îl urmăresc cu mare drag și îi doresc succesul cel mare în cariera lui artistică, succesul pe care îl merită și de care se va bucura cu siguranță!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s