Dorina Grad: „vreau sa cred ca traditiile poporului român nu se vor pierde niciodata”


Interviu publicat in 09.08.2007

De: Mihai Teodor Nasca

Interpreta de muzica populara, Dorina Grad s-a nascut în orasul Beclean, judetul Bistrita Nasaud, însa a crescut si copilarit la Dej, judetul Cluj. Cariera artistica si-a început-o la Ansamblul de amatori “Somesana” a Casei Municipale de Cultura din Dej, ca solista si dansatoare.

La început a fost sprijinita de profesorul Tiberiu Morariu. A participat a numeroase festivaluri precum cel de la Caracal, Slatina, Amara, Sibiu, Reghin, dar si Festivalul “Maria Tanase”, unde a obtinut premiul II. Primele înregistrari le-a facut la Radio Tîrgu Mures si Radio Bucuresti. Obtine în 1993 nota maxima acordata în cadrul emisiunii “Topul Tinerilor Interpreti”. Din 1990 este solista a Ansamblului “Muresul” din Tîrgu Mures, iar de-a lungul timpul a efectuat mai multe turnee în strainatate: Ucraina, Turcia, Ungaria, Italia, Franta. A editat pâna în prezent trei albume personale si unul alaturi de colegele de la ansamblu.

Rep: Dorina Grad, lumea satului naste de multe ori talente nepretuite. Ce talente crezi ca ascunde sufletul taranului român ?
Dorina Grad: Cu toate ca nu am avut privilegiul de a ma fi nascut la tara, cea mai frumoasa parte a copilariei mele am petrecut-o acolo. Toate vacantele de vara si iarna le-am petrecut la Malut, un satuc în care s-a nascut si mama mea, de lânga orasul Beclean, judetul Bistrita Nasaud. Am fost foarte aproape de sufletul taranului român. Acesta este înzestrat sa stie sa fie om, de a-i respecta si iubi pe cei din jur, de a-si oferi sufletul si ajutorul atunci când e nevoie de el si de a-si cânta toate trairile. Taranul român mai ascunde si talentul de a cânta.
Rep: Ce amintiri ai din perioada copilariei ?
Dorina Grad: Amintirile din perioada copilariei sunt dupa parerea mea cele mai frumoase amintiri din viata unui om. Nu stiam foarte bine sa vorbesc, dar zicea mama mea, cântam toata ziua prin casa. Cântecul meu preferat era atunci “M-am suit în dealul Clujului”. Mama si tata cânta foarte frumos, iar la noi în casa se asculta si se cânta foarte multa muzica populara. Apoi dupa ce am mers la scoala am început si eu sa cochetez cu muzica usoara, pe care o cântam si la serbarile scolare. La noi în casa era o armonie deosebita. Eu mai am un frate cu câtiva ani mai mic ca mine si îmi amintesc cum încercam sa fiu foarte autoritara cu el în lipsa parintilor. Îmi amintesc cu drag perioada în care cântam muzica folk, împreuna cu fratele meu. Sunt doar câteva dintre amintirile copilariei mele.
Rep: Daca ar fi sa retraiesti o perioada din viata ta la care te-ai întoarce ?
Dorina Grad: M-as întoarce cu drag la anii copilariei, când nu aveam nici o grija. Acei ani frumosi când, în vacanta la tara fiind, mergeam la cules de cirese, la strâns de buruieni pentru animale împreuna cu verisorii mei, când mergeam la scaldat în Somes, împreuna cu copii de vârsta mea, când cântam de rasuna ulita în dudul de la poarta matusii sau în vacantele de iarna când umblam cu verisorii mei si alti copii de vârsta noastra la colindat din casa în casa si primeam colacei, mere si nuci.
Rep: Traditiile se pierd cu totul sau îsi pierd din valoare. Care dintre traditii ti-a ramas cel mai aproape de suflet, o traditie adusa din zona în care ai copilarit, respectiv cea a Becleanului ?
Dorina Grad: Îmi place si vreau sa cred ca traditiile poporului român nu se vor pierde niciodata pentru ca ne reprezinta ca natiune si este cartea noastra de vizita, oriunde în lumea asta. Si când spun acest lucru ma refer la obiceiurile, costumele, cântecele si jocurile populare, pe care le pastram toti cei ce slujim folclorului românesc. Nu-si vor pierde din valoare niciodata daca sunt expuse asa cum sunt culese, de acolo de la radacini. Ca traditie, mi-a ramas la suflet, pe lânga nunta de pe Somes, care este cunoscuta de multi, cu stegari, sau chematori, cu datul gainii, cu jucatul miresei pe bani, un alt obicei dragut, ce mi-a ramas întiparit în minte de când eram copil este Noaptea Anului Nou la Malut. Tinerii feciori urca pe un deal cu o roata de caruta, pun fân pe ea si apoi încep sa striga ca cutare fata dintr-o anumita familie umbla cu feciorul lui cutare familie. Strigatele feciorilor se aud din deal în tot satul. Dar pe lânga acele perechi strigate peste sat, care urmeaza sa se casatoreasca  se mai striga în gluma si perechi mai deocheate, spre amuzamentul satului, apoi se aprinde fânul de pe roata si i se da acesteia drumul în vale. Se schimba portile fetelor si se duc la baiatul cu care a fost strigata si invers, iar în ziua de Anul Nou, parintii fetelor încep sa-si caute portile. Este foarte amuzant…
Rep: Esti de ceva vreme mureseanca. Cum au primit muresenii cântecele aduse de tine din zona Dejului si a Becleanului ?
Dorina Grad: Sunt solista a Ansamblului Profesionist “Muresul” din Tîrgu Mures de 16 ani. Marturisesc ca la început mi-a fost foarte greu ma simteam straina si singura. Încet, încet m-am integrat destul de bine în colectiv, având foarte multe spectacole, apoi înregistrari, aparitii la diferite posturi de televiziune si radio. Am început sa fiu un nume cunoscut de catre târgumureseni si cântecele primite cu drag si cu multe aplauze m-au facut sa ma simt din ce în ce mai aproape de iubitorii de folclor din zona.
Rep: Spune-ne câteva cuvinte despre ansamblul în care activezi si despre aparitiile discografice.
Dorina Grad: Dupa cum spuneam m-am integrat destul de bine în acest colectiv al Ansamblului Artistic Profesionist “Muresul” din Tîrgu Mures cu care am efectuat foarte multe turnee si spectacole  de pe urma carora am avut doar satisfactii.  Palmaresul meu este însa destul de modest, din motive obiective. Astfel, am editat doua compact discuri si o caseta cu folclor, romante si cântece de petrecere, un CD si o caseta de colinde si un CD si o caseta de colinde împreuna cu colegele mele Emilia Lates, Leontina Pop si Dorina Oprea. Sper ca în curând sa realizez ceea ce mi-am propus si anume un album cu romante si cântece de petrecere si unul strict cu folclor. Deviza mea este putin si de calitate. Anul acesta sarbatorim 50 de ani de activitate neîntrerupta a Ansamblului “Muresul”si se lucreaza intens în acest sens, la acestea adaugându-se si spectacolele pe care le avem de sustinut, acolo unde suntem solicitati.
Rep: Ai vreun model în acest domeniu al folclorului ? Ce alte zone etnofolclorice  mai preferi ?
Dorina Grad: Modele mi-au fost toti acei solisti care au pastrat traditia, costumul si cântecul popular, nealterat, indiferent de zona  din care provin. Parerea mea este ca toate zonele etnofolclorice ale tarii au cântece, jocuri si obiceiuri populare extraordinare. Folclorul este cartea noastra de vizita peste tot în lumea asta.
A consemnat Mihai Teodor Nasca

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s