Maria Marcu: “Dragostea pentru public şi cântec merită orice sacrificiu”


Data: 06.12.07
A consemnat Mihai Teodor Naşca

Maria Marcu s-a născut pe Valea Someşului, în satul Lujerdiu, comuna Corneşti din judeţul Cluj. Debutul în muzica populară a avut loc relativ devreme, la 14 ani în satul natal însă ambiţia a făcut ca în anul 1962, prin concurs susţinut în faţa unei comisii de mari specialişti să fie admisă şi apoi angajată ca solistă a Orchestrei populare a Filarmonicii din Cluj. Are peste 100 de melodii în repretoriu, iar împreună cu casa de discuri Electrecord a reusit sa editeze şapte discuri. Melodiile din repertoriul propriu, specific zonei Transilvaniei şi Ţării Moţilor au devenit cunoscute şi îndrăgite, devenind şlagăre: “Drag mi-e jocul românesc”, “Mândru-i jocu-n Lujerdiu”, “Fain îi jocu de-nvârtit”, “Ţarina din Ponorel”, “Rău îi stă codrului, rău” şi multe altele. Vă invit să aflaţi în continuare povestea artisitică a Mariei Marcu.

Rep: Ce zonă folclorică reprezentaţi şi de unde începe cântecul Mariei Marcu?
Maria Marcu: Reprezint  zona câmpiei Someşului Mijlociu. Cântecul meu s-a născut în Lujerdiu, satul meu natal.
Rep: Aveţi un model în ceea ce a însemnat activitatea dumneavoastră?
Maria Marcu: Am fost privilegiată să cânt pe scenele ţării şi nu numai, alături de mari interpreţi ai genului: Ioana Radu, Ion Luican, Rodica Bujor, Maria Lătăreţu, Felician Fărcaşu, Angela Moldovan, Lucreţia Ciobanu sau Ion Cristoreanu. Toţi acestia mi-au fost exemplu de interpretare, ţinută artistică şi comportament.
Rep: Cum vede interpreta de muzică populară, Maria Marcu satul românesc contemporan? Mai păstrează el tradiţiile care l-au definit?
Maria Marcu: Folclorul tradiţional mai este păstrat doar de cei vârstnici. Tineretul adoptă şi cântece la modă, aduse din alte zone folclorice sau prin intermediul altor televiziuni particulare. Doar radioul public sau Studiourile Teritoriale şi Televiziunea Română mai promoveaza adevăratul folclor şi cântecul popular şi aş vrea să dau doar câteva exemple: Radio România – Eugenia Florea, Gruia Stoica, TVR – Marioara Murărescu, Elize Stan, Radio Cluj – Gelu Furdui, Codruţa Aron Vârtic, Radio Tîrgu Mureş – Maria Costea Lircă, Maria Butilă, Radio Renaşterea, TV NCN- emisiunea “Folclor Nepieritor” –redactor Maria Dan Golban.
Rep: Ale cui doruri le cântaţi? De unde v-aţi cules cântecele ?
Maria Marcu: Cânt dorurile neamului meu. Dorul este o expresie, un cuvânt sublim-propriu poporului român. Prin dor ne exprimăm dorul de mamă, dor de tată, de frate, de iubit. Dorul însoţeşte cântecul popular şi versul popular, fără această expresie nu poate exista, ar fi foarte sărac.
Rep: Cine v-a influenţat în mod pozitiv activitatea artistică?
Maria Marcu: Activitatea mea artistică a fost influenţată de mari specialişti în domeniu: prof. univ. Ion Nicola, T. Mîrza, prof. Virgil Medan, prof. dr. Compozitor, Tudor Jarda, dr. etnolog, Maria Bocşe.
Rep: Vorbiţi-ne puţin despre activitatea artistică: discuri editate dar şi spectacole şi înregistrări.

Maria Marcu: Debutul meu a fost în satul natal, Lujerdiu, judeţul Cluj şi în oraşul Gherla, la 14 ani. Apoi m-am îndreptat spre Cluj să-mi încerc norocul, să-mi împlinesc un vis. Prin concursuri şi festivaluri am reuşit să fiu remarcată de specialişti. Aşa am fost invitată să cânt cu Orchestra Populară a Filarmonicii din Cluj. În scurt timp am fost admisă prin concurs la Radio Cluj, realizând primele mele înregistrări. Multe dintre cântecele mele au devenit şlagăre: “Joacă mândră cinăşuc”, “Fie dracu supărat”, “Mare-i maică, Someşu”, melodii ce s-au menţinut şi azi alături de alte cântece ale mele, în sufletul ascultătorilor. În 1962, prin concurs susţinut în faţa unei comisii de mari specialişti, marele dirijor şi director al Filarmonicii Cluj, Antonin Ciolan, compozitorul, Tudor Jarda, Traian Mîrza şi I.R. Nicola, alături de soliştii, Felician Fărcaşu, Maria Peter şi Dumitru Sopon am fost admisă şi apoi angajată ca solistă a Orchestrei populare a Filarmonicii Cluj. Aşa începe lungul drum al afirmării, al perfecţionării pe plan vocal şi artistic, prin studii de specialitate şi multă muncă. Am venit din satul meu un buchet din cele mai frumoase nestemate folclorice. Prin strădanie, muncă asiduuă am înregistrat la Radio Cluj şi Radio Bucureşti, peste 100 de melodii de pe Valea Someşului, desemenea ţarine, învârtite, cântece specifice Ţării Moţilor (prin căsătorie mi-am adoptat numele de Marcu dar şi folclorul din zonă). Împreună cu Orchestra populară, orchestră de mare prestigiu condusă cu măiestrie şi pricepere de regretatul dirijor, Ilie Tetrade am colindat satele şi oraşele din ţară ducând peste tot frumuseţea cântecului popular, uneori în condiţii foarte grele de frig  şi nesomn. Dar dragostea pentru public şi cântec merită orice sacrificiu. Peste tot sălile de spectacole erau neîncăpătoare. Când Clujul era prezent într-o localitate cu spectacol era mare sărbătoare. Am reuşit printr-un repertoriu bine ales, bine interpretat, să ne câştigăm încrederea şi simpatia publicului. Am colaborat cu mari ansambluri din ţară, efectuând cu acestea turnee în ţară şi în străinătate. Am colindat toata Europa (Franţa, Italia, Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia, Polonia, Republica Moldova, etc., culminând cu un mare turneu în SUA şi Canada. Folclorul nostru este foarte aperciat şi iubit în străinătate. În colaborare cu Electrecord am realizat 7 discuri. De asemenea, colaborarea cu TVR mi-a adus mari realizări şi satisfacţii. Am concertat sub bagheta marilor dirijori, Ionel Budişteanu, Paraschiv Oprea, Victor Predescu. Am colaborat cu Orchestrele Filarmonicilor din Arad, Bacău precum şi cu Ansamblul “Brâuleţul” din Constanţa. Înregistrările la Radio Bucureşti le-am realizat cu Orchestra Radiodifuziunii Române, condusă de dirijorul, George Vancu. Melodiile din repertoriul propriu, specific zonei Transilvaniei şi Ţării Moţilor au devenit cunoscute şi îndrăgite, devenind şlagăre: “Drag mi-e jocul românesc”, “Mândru-i jocu-n Lujerdiu”, “Fain îi jocu de-nvârtit”, “Ţarina din Ponorel”, “Rău îi stă codrului, rău” şi multe altele. Repertoriul meu cuprinde peste 100 de melodii, printre care şi romanţe. Un interpret se poate identifica numai printr-un repertoriu propriu care să reprezinte zona sa de origine. Ca răsplată a activităţii mele artistice am primit următoarele distincţii: “Ordinul Meritul Cultural”, “Premiul I – Cântarea României”, “Cetăţean de onoare al Municipiului Cluj-Napoca”, “Diploma de excelenţă – Consiliul Judeţean Cluj”, “Cetăţean de onoare sat Lujerdiu – comuna Corneşti” şi “Diploma de Excelenţă TVR 50”. Întreaga mea carieră artistică este legată de o singură instituţie: Filarmonica de Stat din Cluj-Napoca, căreia îi sunt fidelă si azi. Peste 40 de ani am slujit cu credinţă instituţia, cântecul popular şi publicul, căruia îi datorez tot. M-am bucurat de aprecierea lui şi mă bucur în continuare. L-am slujit cu credinţă şi dăruire şi o voi face în continuare, câte zile îmi va da Dumnezeu putere să  pot face acest lucru.
Rep: Cum apreciaţi că va fi evoluţia folclorului românesc în contextul integrării europene? Ce vom pierde şi ce vom câştiga?
Maria Marcu: Atâta timp cât interpreţii de folclor vor promova cântecul autentic, folclorul nu va pieri. Noi interpreţii nu avem voie să ne batem joc de cea mai de preţ comoară a poporului român. Noi suntem purtătorii aceastor valori perene. De asemenea specialiştii şi mass media nu trebuie sa facă rabat de la calitate şi originalitate. Odată cu intergrarea în UE, folclorul nostru trebuie să-l facem cunoscut în toate ţările lumii ca parte integrantă a culturii europene. Conform afirmaţiilor specialiştilor români şi străini, în  folclorul nostru se regăsesc nu numai rădacinile noastre autohtone ci şi cele străvechi ale Europei.
Rep: Adresaţi un gând cititorilor noştri mureşeni.
Maria Marcu: Doresc cititorilor mureşeni şi de asemenea publicului mureşan iubitor de cântec popular, care ştie să facă discernamânt dintre valoare şi non-valoare să aibă gândul mereu aplecat spre tradiţiile noastre frumoase cu dorinţa menţinerii lor peste ani şi ani.

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s