Marinela Zegrean Istici: “ Pe cebeni, credinţa, munca şi cântecul popular îi ţine uniţi ”


A consemnat Mihai Teodor Naşca- decembrie 2007

Marinela Zegrean Istici se poate considera o norocoasă. O artistă complexă şi completă care a ştiut să împletească într-un mod armonios şi bucuria, dragostea, amarul şi înstrăinarea. Descendentă a unei familii în care muzica populară a fost pusă la loc de cinste, Marinela, fata mândră din Ceaba a făcut cunoscut acest mic sătuc de la interferenţa judeţelor Mureş, Cluj şi Bistriţa Năsăud. De curând a cooptat-o în muzica populară şi pe Adolfina, sora mai mică, cu care a şi imprimat un album. În cântecele Marinelei Zegrean treci prin toate stările pe care ţăranul român le posedă, închizând într-un mod unic o lume, departe de cea dezlănţuită, şi în care sufletul tresaltă. Altruistă din fire, învăţătoarea Marinela Istici oferă din bogăţia folclorului şi celor mai tineri care vin din urmă şi de care este foarte mândră. Vă invit să cunoaşteţi crâmpeie din viaţa artistei.

Rep: Pentru fiecare dintre noi există un început, un loc fără pereche pe care îl numim acasă. Pentru Marinela Zegrean Istici unde se află acest loc ?
Marinela Zegrean Istici: M-am născut în toamna anului 1965, în satul Ceaba, comuna Sînmărtin, judeţul Cluj. Satul natal este situat în căldarea unei văi, în zona de interferenţă a judeţelor Cluj, Bistriţa Năsăud şi Mureş. Nici în ziua de azi nu merge autobuzul permanent până în sat, ci doar lunea când e piaţă la Gherla şi la sfârşit de săptămână. Lipsa contactelor dese cu mediul orăşenesc a fost şi este un privilegiu pentru noi “zăgrenii”, cei care suntem mesagerii cântecului popular  autentic din Ceaba şi zonele din împrejurimile Gherlei. Pe cebeni, credinţa, munca şi cântecul popular îi ţine uniţi.
Rep: Sunteţi dăscăliţă şi le transmiteţi şi copiilor valorile tradiţionale.
M.Z.I.: Păstrându-se nealterate perlele folclorului adevărat din Ceaba am reuşit să culeg şi să am în repertoriu cântece cu tematici diferite dar şi colinde extraordinar de vechi pe care le-am învăţat şi le duc mai departe membrii Grupului folcloric de copii “Zestrea” al Liceului Teoretic “Ana Ipătescu” din Gherla, unde sunt învăţătoare din 1984, şi al Casei Municipale de Cultură, unde soţul meu, Constantin Istici este referent. Noi ne ocupăm de acest grup cu ardoare, cu pasiune multă, investind astfel mult suflet, iar recompensele sunt întotdeauna cele morale   nicidecum cele materiale. În acest an împlinim 15 ani de activitate.
Rep: Să revenim la începuturi. Cum s-a dezvoltat muzica populară în sufletul Marinelei Zegrean ?
M.Z.I.: Aş putea spune că m-am născut cu muzica înlăuntrul meu. Părinţii mei, Aurelia şi Mihai Zegrean spun şi azi că “plângeam foarte frumos”, când eram mică. Apoi în grădiniţă şi la clasele primare, cât am locuit în Ceaba eram nelipsită de la toate programele artistice, care nu erau puţine la număr. La vârsta de 10 ani am fost înregistrată cu melodia “Io-s fată de al Ceaba” de către prof. dr. la Academia de Muzică din Bucureşti, Gheorghe Oprea, care se afla atunci la cules de folclor în zonă. Surpriza a fost nemaipomenită la lansarea primului volum “Am un drăguţ cât un ied”, în 1998, când domnul profesor mi-a creat o surpriză nemaipomenită, “cadorisindu-mă”  cu banda înregistrată atunci, în urmă cu 23 de ani.
Rep: Cred că formarea ca şi artist nu a fost nelipsită de sprijin dat fiind faptul că Zăgrenii sunt recunoscuţi în domeniu.
M.Z.I.: Un mare sprijin în formarea repertoriul personal l-am avut din partea familiei mele: tata Mihai, ceteraş vestit al zonei, mama care are o voce deosebită şi care mi-a încredinţat multe melodii populare  şi colinde, apoi fraţii tatălui meu, Ion şi Grigore Zegrean, care şi-au alcătuit un repertoriu propriu dar au avut grijă să îmi ofere şi mie destule melodii. În 2006, am înregistrat şase piese cu sora mea Adolfina Zegrean Rotar: cântece de nuntă, dragoste şi dor, de înstrăinare şi chiar două melodii cu text satiric, acestea fiind transmise de mama şi de tata. N-am epuizat acest subiect deoarece trebuie să-l amintesc pe soţul meu, Constantin Istici, naist, de origine din Dolj şi cel care ne urmează şi ne duce cu cinste mai departe cântecele noastre este fiul nostru Rareş Cristian, care acum are 17 ani. În familia noastră, marea familie a Zăgrenilor se cântă şi se joacă cu mult drag dar fiecare dintre noi are o profesie, pe care şi-a dorit-o, îmbinând uşor munca şi voia bună; calitatea este primordială în tot ceea ce facem. În timpul liber eu soţul şi fiul meu căutăm “informatori” în Zona Văii Someşului Mic şi astfel deţinem impresionante culegeri de melodii autentice  şi obiceiuri populare.
Rep: Aţi participat la multe concursuri de profil ?
M.Z.I.: Am participat la multe festivaluri ale cântecului popular, acestea fiind adevărate teste  de emotivitate, de valoare interpretativă şi repertorială. Să amintesc doar câteva premii: trofeul Festivalului de Folclor din Vaslui în 1985, laureată a Festivalului “Maria Tănase” din Craiova, 1994, trofeul Festivalului “Cântec transilvan” –  Baia Mare, 1993 sau câştigarea “Topului topurilor”, organizat de Radio Televiziunea Română în 1993.
Rep: Ce materiale aţi reuşit să imprimaţi până acum ?
M.Z.I.: În 1998 am editat “Am un drăguţ cât un ied”, patru ani mai târziu, “Dragu-mi-i jocul şi lumea”. Anul trecut am înregistrat împreună cu sora mea Adolfina Zegrean Rotar, albumul “Aşa-i jocul pă la şură”. Acompaniamentul este tradiţional realizat de Mihai şi Emil Zegrean  la vioară, Kalman Urszui, la braci şi Aladar Pusztai la gordună. În 2003 a apărut albumul “Naşterea Domnului nost”, cu colinde tradiţionale şi obiceiuri de Anul nou, pe care le-am imprimat cu grupul de atunci “Colindiţa”, actualmente “Zestrea”.
Rep: Îndrăgiţi şi alte zone folclorice ?
M.Z.I.: Îndrăgesc foarte mult aproape toate zonele folclorice din ţară dar trebuie să recunosc faptul că atunci când aud cântece de pe Valea Someşului, de pe Valea Mureşului, de pe Tîrnave, din Zona Bistriţei sau Sălajului vibrează toată fiinţa mea şi îmi produc trăiri lăuntrice extraordinare pe care îmi este nespus de greu să le descriu. Apoi îndrăgesc mult şi zona Banatului, a Olteniei, Munteniei, Moldovei, Dobrogei şi nu în ultimul rând Maramureşul, Oaşul şi zona Mehedinţiului. Îndrăgesc şi apreciez mulţi colegi de cântec, dar în acest moment şi nu numai mă gândesc la cei pe care i-am cunoscut foarte bine şi am colaborat în multe spectacole: Drăgan Muntean şi Liviu Vasilică, exemple “vii” în permanenţă pentru noi toţii. O perioadă îndelungată mi-a fost foarte greu să le ascult glasurile. Simţeam o durere care îmi sfâşia sufletul. Cu timpul m-am împăcat cu ideea că ei alături de alte voci mari, care au ajuns prea mari ca să rămână pe pământ, formează un extraordinar cor al îngerilor. N-au trăit degeaba şi au lăsat urmă pe pământ.
Rep: Lumea satului este cu totul deosebită.
M.Z.I.: Deşi mi-am petrecut doar primi 10 ani în satul Ceaba am rămas cu deprinderi extrem de bine formate  şi consolidate cum ar fi grădinăritul, prăşitul, strânsul fânului, seceratul. Şi acum îmi ajut părinţii la astfel de munci şi îmi face o reală plăcere. Lumea satului este o lume mirifică, o lume bogată în ciuda simplităţii  şi modestiei ţăranului român. Cebenii mei sunt atât de curaţi şi oneşti. Au o credinţă şi frică de Dumnezeu de neclintit.
Rep: Un gând pentru mureşeni, cititorii noştri.
M.Z.I.: Doresc tuturor mureşenilor multă sănătate, spor în toate, pace şi linişte, bucurii şi împliniri sufleteşti alături de cei dragi, satisfacţii profesionale şi de ce nu materiale. Le sugerez apoi să îşi facă timp pentru suflet, adică să asculte cât mai multă muzică populară adevărată deoarece fiecare melodie poate constitui o “doctorie”, iar doctoriile vindecă orice boală.

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Marinela Zegrean Istici: “ Pe cebeni, credinţa, munca şi cântecul popular îi ţine uniţi ”

  1. Emil spune:

    Acompaniamentul albumelor a fost realizat cu grupul instrumental „Ardealul”, al Casei Municipale de Cultură Gherla, condus de renumituil ceteraş: Mihaiu Emil.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s