O familie populară: Narcisa şi Teodor Ţogorean


Interviu publicat in  23.08.07
A consemnat Mihai Teodor Naşca

Reprezentanţi ai zonei etnofolclorice Câmpia Transilvană, soţii Narcisa şi Teodor Ţogorean aduc publicului iubitor de folclor, un mănunchi de doruri, aşezate de-a lungul timpului pe mai multe albume. Şi-au cules repertoriul cu multă grijă şi mai ales supraveghere şi după ani mulţi de muncă şi-au găsit un loc al lor pe scena folclorului mureşean. Nu numai cântările din Răzoare sau Voiniceni, localităţile natale ale soliştilor se regăsesc în repertoriul lor, ci şi o serie de cântece culese din Câmpie.

Rep: Ce v-a apropiat: cântecul sau dragostea pentru folclor?
Teodor: Aş putea spune că în aceeaşi măsură ne-a apropiat atât cântecul cât şi dragostea pentru folclor. De mic copil am îndrăgit cântecul popular şi cântecul de la strana bisericii. Mama, Emilia Ţogorean din Răzoare a fost cea care mi-a îndrumat paşii spre biserica din satul natal, unde am cântat pentru prima dată cântecele religioase, pe care în anul 2004 am reuşit să le adun într-un album de pricesne intitulat „Dor de Dumnezeu”.
Narcisa: Eu cred că ne-a apropiat cântecul religios. Şi eu am început să cânt în corul bisericii din Voiniceni şi abia după terminarea şcolii populare de arte am cântat mai des folclor. Cântecul popular este cel care ne-a unit vocile şi destinele pornind împreună pe drumul vieţii şi al cântecului. Am avut marea bucurie de a ne cunoaşte la un spectacol de 8 Martie şi am făcut cunoştinţă chiar pe scenă la o repetiţie şi mă bucur că „am rămas împreună pe scenă”. Dragostea pentru folclor ne-a îndrumat paşii deopotrivă spre Şcoala populară de arte, secţia canto popular, pentru a ne desăvârşi cunoştinţele în acest domeniu. Sub îndrumarea doamnei profesoare Dorina Oprea am reuşit să imprimăm primul album de folclor „Dor de mamă” în anul 2005 şi albumul de selecţii „Solişti şi cântece din Ardeal”. În luna decembrie  lansăm primul nostru album de colinde „Dor de colind” şi în prezent lucrăm la înregistrarea unui album de pricesne în duet.
Rep: Prezentaţi-vă în câteva cuvinte.
Teodor: Sunt fiul lui Teodor şi Emilia Ţogorean din satul Răzoare, comuna Miheşu de Câmpie. M-am născut într-un neam de oameni cu voce cântată frumos (amintesc aici pe bunicii din partea mamei Velcherean Vasile şi Maria din Văleni – Pogăceaua şi toţi fraţii mamei care au fost şi sunt cântăreţi de strană, preoţi şi profesori de muzică de la care m-am inspirat în cântecul meu şi cărora le port recunoştinţă. Cântăm cântece din zona de cîmpie.
Narcisa: Sunt fiica lui Ioan şi Maria Vaida din Voiniceni. Atât eu cât şi surorile mele Bianca, Corina şi fratele Neluţu am moştenit vocea frumoasă a tatălui nostru, născut în localitatea Fânaţe şi a bunicii din partea mamei, Ana Husar din Voiniceni, care şi acum la vârsta de 83 de ani ne impresionează cu cântecele vechi cântate demult în şezători.
Rep: Costumele populare dau autenticitate. De unde vi le-aţi procurat?
Narcisa: Sunt mândră că purtăm costumele populare ale bunicilor mei din partea mamei. Sunt costume specifice localităţii Voiniceni ţesute pe pânză albă cu fir negru. Sunt foarte vechi şi au fost purtate cu mândrie de bunicul Dumitru şi bunica Ana în zilele de sărbători la biserică şi la jocul satului.
Rep: Care credeţi că este momentul care puteţi spune că  v-a  propulsat şi ati  ajuns  astfel cunoscuţi?
Teodor: Cea mai mare bucurie a mea a fost în data de 15 august 2005 când am fost invitat să înregistrez coloana sonoră a filmului francez Zingarina, regizor Tony Gatliff, cu priceasna „Iartă-mă” de pe albumul „Dor de Dumnezeu”. Spectacolele în care am fost invitaţi de Dumitru Buzoianu ne-au făcut cunoscuţi şi în alte judeţe.
Narcisa: Primele mele înregistrări cu pricesne au fost difuzate de postul de Radio Tîrgu Mureş, iar primele filmări cu pricesne şi colinde le-am realizat la postul de televiziune Antena 1 Tîrgu Mureş pentru emisiunea „La izvor de cânt şi joc”, realizator Dorina Oprea.
Rep: De unde vă culegeţi melodiile şi versurile populare ? „Zestrea” cui o aduceţi pe scenă ?
Narcisa: În decursul a trei ani am colindat satele transilvane şi am cules cântece de la bătrânii satului. O parte piesele de pe albumul „Dor de mamă” le-am cules de la unchiul Velcherean Ioan, profesor de muzică în Rîciu, de la bunica Ana Husar din Voiniceni.
Rep: Cine v-a îndrumat în ale cântecului?
Teodor: Mentorii mei în ale cântecului bisericesc au fost preotul Ilie Belean de la Cipău, unchiul Viorel Velcherean, preot în Sîncraiul de Mureş, plecat la cele veşnice; preotul Vasile Şopterean din Berghia, preot Valentin Berbecar de la Biserica de Piatră din Tîrgu Mureş  şi de asemenea unchiul Velcherean Ioan, profesor de muzică în Rîciu, profesor Dorina Oprea; realizator de emisiuni la Radio Televiziunea Cluj Napoca, Dumitru Buzoianu şi Sergiu Vitalian Vaida; redactori Radio Tîrgu Mureş, Letiţia Brădeanu şi Maria Costea Lirca.
Narcisa: Am cântat pentru prima dată un cântec popular în clasa a IV-a pe scena Căminului Cultural din Voiniceni, îndrumată fiind de d-na învăţătoare Ana Turcu, cea care a insistat să urmez cursurile unei şcoli de muzică. Din clasa  a V-a am cântat în corul Bisericii ortodoxe din Voiniceni, sub îndrumarea preotului Valentin Berbecar. Am cântat pricesne împreună cu surorile mele Bianca şi Corina, iar în 1997 am înregistrat pricesne la Radio Tîrgu Mureş sub îndrumarea redactorului Letiţia Brădeanu şi a părintelui Valentin Berbecar (în prezent preot la Biserica de Piatră din Tg. Mureş). După terminarea facultăţii de inginerie m-am angajat la Consiliul Judeţean Mureş în 1997 şi simţeam nevoia să-mi umplu timpul liber cu ceva frumos şi totodată folositor. Dragostea de folclor m-a făcut să urmez sfatul fostei mele învăţătoare şi am început cursurile de canto popular la Şcoala Populară de Arte din Tîrgu Mureş, unde am întâlnit un om deosebit, pe d-na profesoară Dorina Oprea.
Rep:  Cântaţi doar  zona de Câmpie sau vă plac  şi alte zone etnofolclorice?
Narcisa: Am înregistrat pe albumul nostru doar cântece din zona de câmpie, dar ori de câte ori suntem solicitaţi cântăm şi cântece din alte zone folclorice.
Rep:  Povestiţi-mi un obicei care v-a rămas în suflet.
Narcisa: Port cu mare drag în suflet amintirea Crăciunului din copilărie şi apoi din adolescenţă. În localitatea Voiniceni există obiceiul, care spre bucuria noastră încă se mai păstrează, acela al „rândurilor de feciori” care duc colindul  pe la casele fetelor în noaptea de Ajun a Crăciunului. Încă de la începutul Postului Crăciunului băieţii satului se adună pe grupe de vârste (numite rânduri) şi învaţă colindul specific vârstei lor. „Rândul mare”, adică cei mai în vârstă dintre tinerii necăsătoriţi învaţă un colind specific satului Voiniceni numit „Fericea Mare”, cei mai mici învaţă „Fericea Mică”… În ajunul Crăciunului „rândurile de feciori”, frumos îmbrăcaţi în costume populare şi cu căciulile de miel împodobite cu brad şi fir sclipitor, încep colindul de la casa preotului după care până dimineaţa colindă pe la casele fetelor de vârsta lor. Dimineaţa, toţi tinerii, fete şi băieţi se duc la biserică la Sfânta Liturghie.

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la O familie populară: Narcisa şi Teodor Ţogorean

  1. Velcherean Vasile Adrian spune:

    frumos vere..aveti grija de voi..i-ti multumesc ca ai amintit si de tata.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s