Tatiana Ţintă Maghiar – o bucovineancă adoptată de mureşeni


De: Mihai Teodor Naşca

Tatiana Ţintă Maghiar este o bucovineancă cu frică de Dumnezeu, în care Dumnezeu a presărat din harul său. Provine dintr-o familie de rapsozi populari şi probabil că acesta a fost cel mai mare imbold pentru a îmbrăţişa cântecul popular. Născută şi crescută la Vatra Dornei, Tatiana a luat cu ea nu numai cântecul de acolo ci şi costumul şi toate dorurile adunate de oamenii locurilor natale. După o activitate susţinută la Ansamblul “Doina” al Armatei din Bucureşti, după recunoaşteri prin diverse concursuri şi festivaluri, în 1998, Tatiana Ţintă Maghiar se transferă la Ansamblul Artistic Profesionist “Mureşul”. Ce crede despre muzica populară şi costumul popular vă invit să citiţi în continuare.

Rep: Ce zonă folclorică reprezentaţi şi de unde începe cântecul Tatianei Ţintă Maghiar?
Tatiana Ţintă Maghiar: Am venit cântând din dulcea Bucovină, unde m-am născut într-o zi de toamnă, înainte de postul Crăciunului şi anume în Vatra Dornei. Un orăşel de munte cu oameni harnici, deschişi la suflet, o zonă bogată în tradiţii şi obiceiuri din judeţul Suceava. Cântecul meu începe acolo, m-am născut într-o familie de rapsozi populari, tatăl meu fiind un violonist talentat, moştenindu-l pe bunicul meu care cânta ca nimeni altul. În anul 1998 m-am mutat cu familia mea aici în Tîrgu Mureş, transferându-mă de la Ansamblul Profesionist “Doina Armatei” din Bucureşti, la Ansamblul Profesionist “Mureşul”.
Rep: Povestiţi-ne puţin despre Ansamblul Profesionist “Mureşul”.
T.Ţ.M.: Am fost primită ca într-o familie şi cred că sunt o pată de culoare prin specificul zonei mele, iar publicul din Ardeal a fost şi este foarte receptiv la melodiile pe care le interpretez pe scenă.Îmi face plăcere să îi ascult, să-i văd dansând şi am fost plăcut impresionată de munca pe care o depun. Sunt cu adevărat profesionişti.
Rep: Aveţi un model în ceea ce înseamnă activitatea dumneavoastră?
T.Ţ.M.: Modelul meu nu a fost neapărat Laura Lavric, pe care am iubit-o de mic copil ci toţi marii artişti cu voci bune. Am luat de la fiecare câteceva, i-am admirat şi pe parcursul anilor am ajuns să cânt alături de ei pe marile scene ale ţării. Am fost încurajată mereu de tatăl meu, efectuând încă din anii liceului turnee alături de formaţia lui. Mama mea, înaintea fiecărui turneu, venea în gară şi mă dădea cu aghiasmă, iar în bundiţă îmi punea câte un bănuţ să-mi poarte noroc. Fiind foarte emotivă, întotdeauna îmi ridica moralul şi îmi dădea curaj spunându-mi să zâmbesc tot timpul.
Rep: Cum vede interpreta de muzică populară Tatiana Ţintă Maghiar satul românesc contemporan? Mai păstrează el tradiţiile care l-au definit?
T.Ţ.M.: La  sate se mai păstrează încă tradiţiile şi obiceiurile , iar tineretul este educat în acest sens, chiar dacă au apărut unele influenţe moderne. Bucovinenii transfigurează prin măşti şi jocuri, îndeletnicirile zilnice, momentele cele mai importante din viaţă, ironozează prostia şi urâtul, laudă gospodarii de seamă.
Rep: Ale cui doruri le cântaţi? De unde v-aţi cules cântecele?
T.Ţ.M.: Am plecat cu dor de acasă şi mi l-am purtat peste tot în lume, iar cântecele mele exprimă mai multe stări prin care trece un om. Doina mi-am luat-o întotdeauna cu mine, în concursuri şi festivaluri din ţară  dar şi străinătate. Hora săltată cu strigături ne-a înveselit, iar “bătuta” am cântat-o  bătând din opinci. Unele melodii le-am cules din zonă, iar altele le-am compus eu sau le-am învăţat de la tata, care s-a prăpădit la numai 61 de ani. Întotdeauna am căutat să transmit publicului ce e mai frumos din zona mea, întotdeauna pui suflet dacă eşti cu adevărat artist şi întotdeauna am avut emoţii.
Rep: Vorbiţi-ne puţin despre activitatea artistică. Cine v-a influenţat în mod pozitiv?
T.Ţ.M.: După multe premii obţinute în festivaluri şi concursuri, inclusiv Trofeul “Floarea din grădină”, în anul 1983, cu note de 10 pe linie, la Deva, mă gândesc cu drag că activitatea mea artistică a fost influenţată de familia mea, apoi de marii artişti cu care am colaborat. Mulţi dintre redactorii sau realizatorii tv au apreciat portul zonal, repertoriul şi stilul de interpretare şi m-au sprijinit. O carieră muzicală nu este ferită şi de obstacole, dar trebuie să ştii cum să treci de ele, iar familia mi-a fost întotdeauna alături şi când îl văd pe feciorul meu de 11 ani  crescând sănătos şi bun mă gândesc că nu am trăit degeaba, chiar dacă prin natura meseriei de multe ori nu i-am fost alături. Primele mele înregistrări au rămas fonotecate în arhiva Radio Bucureşti, realizate cu dirijorul Cobâlă din Botoşani, în 1984. Au rămas fonotecate peste 100 de melodii, iar primul CD l-am realizat cu ajutorul Ansamblului Artistic “Doina Armatei”. Au urmat celelalte după 1990 cu Ansamblul Profesionist “Ciocârlia” sub bagheta dirijorului Ioan Ivanovici, mai apoi, ajungând în Ardeal cu Ansamblul “Mureşul”, dirijor Bambo Zoltan. Au urmat colaborările în străinătate: Ungaria, Franţa, Italia, Germania, Belgia, Portugalia şi de trei ori America. Anul acesta voi împlini 25 de ani de activitate, ani de scenă, de lungi turnee în ţară şi străinătate, un drum cu urcuşuri şi coborâşuri dar cu multe satisfacţii în plan profesional. Nu întotdeauna poţi să împaci toate gusturile şi pentru noi artiştii au fost perioade foarte grele, dar încercăm să fim mai uniţi, mai buni şi să avem realizări din ce în ce mai mari. Unii reuşesc, iar alţii se resemnează. Pe cei talentaţi şi care iubesc cu adevărat folclorul trebuie să îi sprijinim cât mai mult şi să le dăm o şansă. În această idee în 2006 am absolvit Facultatea de Muzică din Bucureşti şi am luat licenţa în folclor. Pe lângă activitatea mea de la ansamblu, încerc prin emisiunea “În grădina cu flori multe” pe care o realizez în fiecare săptămână în cadrul “Caleidoscopului Transilvan” la OTV, să promovez noi talente dar în acelaşi timp să nu-i uit pe cei care au sacrificat o viaţă pentru muzică. Dansurile şi obiceiuruile frumoase din Ardeal sunt şi ele puse în evidenţă.
Rep: Cum apreciaţi că va fi evoluţia folclorului românesc în contextul integrării europene?
T.Ţ.M.: Legat de percepţia folclorului românesc, în contextul integrării europene, cert este că avem mult de lucrat ţi în acest domeniu. Din păcate pe anumite posturi de televiziune sunt promovate nonvalorile, cântăreţii care nu transmit nimic, nu au nimic în comun cu muzica, cu portul popular autentic. Este degradant pentru noi cei care avem o activitate bogată în spate şi plină de sacrificii să asistăm la aşa ceva. Trebuie să fim mai tranşanţi, mai direcţi cu cei care se ocupă de transmiterea şi promovarea acestui lucru. Ar fi multe de spus şi în acest sens dar aş vrea să mă opresc aici.
Rep: Adresaţi un gând cititorilor noştri.
T.Ţ.M.: Aş vrea să adresez cititorilor mureşeni, publicului din această zonă minunată numai gânduri bune. Am venit să vă încânt sufletele prin zona mea Bucovina, care mi-a rămas la fel de dragă. Transmit multă sănătate dumneavoastră şi celor care mi-aţi îndrăgit cântecele, care iubesc folclorul autentic  şi să nu uităm nicicând că suntem un popor bogat în valori spirituale. Să nu uităm de unde am plecat, să fim mai toleranţi  cu cei din jurul nostru, iar celor din redacţie cât mai multe publicaţii şi emisiuni. Doamne ajută!
Acest articol a fost publicat în 1. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s