Vasile Contiu


M-o făcut mama lunea / Să-mi fie dragă lumea.

Pe 19 februarie 1936, se năștea în comuna Râciu județul Mureș, Vasile Conțiu. Îndrăgostit de satul său natal, mândru că se trage din Câmpia Transilvană, Vasile Conțiu a învățat aici să doinească, să cante purtata și învârtita ca nimeni altul. Cu această zestă, a urmat cursurile Școlii Populare de Arte din Târgu-Mures, după care a ajuns la Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, unde a facut parte din Ansamblul artistic al studenților, condus de taragotistul Dumitru Fărcaș., alături de care a fost laureat la cea de-a IV-a ediție a Festivalului studențesc.

Această prezentare necesită JavaScript.

Întors în Târgu-Mures, a fost prezent pe scena Ansamblului Artistic „Mureșul” timp de doi ani, rămânând, mai apoi, un colaborator perma­nent al acestuia și al altor orchestre și ansambluri folclorice profesioniste și de amatori, cu care întreprinde numeroase turnee în țară și străinătate.

Din 1967 până în 1997 lucrează la Centrul Județean al Creației Populare ca referent de specialitate, unde îndrumă și coordonează activitatea artistică a formațiilor muzicale de amatori, inițiind în același timp o serie de manifestări cultural-artistice: Festivalul coral Cântare mureșeană, care s-a desfășurat pe parcursul a XIX ediții, antrenând zeci de formații corale; Festivalul fanfarelor Armonii de toamnă, care s-a desfășurat pe parcursul a X ediții; Festivalul-concurs Flori de pe Mureș, rezervat soliștilor vocali de muzică populară, festival care se desfășoară în municipiul Reghin începând cu anul 1972; Festivalul-concurs Cântă strună și răsună, rezervat tarafurilor mici, în formulă de trei, și grupurilor vocale folclorice, festival care se desfășoară anual, începând cu 1988; Festivalul de datini și obiceiuri tradiționale de iarnă Florile dalbe, flori de măr, festival care se desfășoară anual, începând cu 1985.

Ca profesor la clasa de canto-popular, din anul 1970, din cadrul Școlii Populare de Arte din Târgu-Mureș, a descoperit, inițiat și șlefuit nenumărate talente.

Cea mai mare pasiune a lui Vasile Conțiu a fost și rămâne aceea de cântăret, de interpret al cântecului popular. În această ipostază il găsim prezent în emisiunile de radio și televiziune din țară (Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, București), mai ales cu cântece specifice Câmpiei Transilvaniei.

În urma colaborării cu studioul Electrecord apare discul Interpreți din Transilvania, unde, alături de Suzana Danciu, Silvia Tămaș și Ionel Pop, Vasile Conțiu este prezent cu patru melodii: M-a facut mama lunea; Cand eram la maica mea; Zi-i ceteraș, de jucat; Mândruță de pe câmpie. A publicat numeroase culegeri corale, prelucrări și armonizări de folclor ale compozitorilor locali și din tară, cu scopul firesc de a lărgi și diversifica repertoriul formațiilor corale mureșene.

Se preocupă în permanență de culegerea, notarea și publicarea folclorului literar-muzical din toate zonele folclorice ale județului Mureș, în zeci de pliante și caiete de folclor. A colaborat la selectarea și notarea cântecelor pentru culegerile de folclor La mândruța pe câmpie, a lui loan Velcherean (1972); Du-te dor cu dorurile (1974): Flori din Bichiș (1975); Peste Mureș, peste tău, a lui Pavel Tornea (1978); Pe Mureș și pe Câmpie a lui Vasile Pop (1979) și Folclor literar-muzical din Gâmbuț, a lui Biro Iosif.

Publică sub semnatura proprie culegerea de folclor literar-muzical din comuna Râciu – Peste Pod, la Stupătură (1992); culegerea dc folclor poetic-muzical din județul Mureș – După Deal, Rasare Luna(1993) și culegerea de colinde – Florile Dalbe, Flori de Măr (1996).

PROFESORUL ȘI CÂNTĂREȚUL VASILE CONȚIU

„Vasile Conțiu nu este un vorbăreț. Cei care îl cunosc stiu ca nu vorbele sunt punctul lui tare, ci munca pe tăcute, efortlul în surdină dar continuu și tenace. (…) El însuși un fiu al Câmpiei, din cazanul molcom al Râciului s-ar putea spune că traiește cu muzica populară care l-a învăluit din anii copilăriei.

            Nu numai că se hrănește cu minunatul cântec popular românesc, dar Vasile Conțiu este omul din umbră care inoculează și altora dragostea pentru ghiersul popular, le șlefuiește cu discreție talentul, le stimulează pasiunea și apoi îl trimite în lume să cânte dragostea și dorul pământului acestuia, să ne doinească visele și speranțele. Gustând el însuși din nectarul inefabil al succesului ca solist, în țară și peste hotare, nu a considerat și nu consideră datoria încheiată, ci, din contră, s-a așezat gospodărește lângă multe serii de aspiranți la faima de cântăreți populari. (…)

Prezent cu acceași pasiune și în celelalte domenii ale vieții musicale de masă din județ, Vasile Conțiu lucrează în tăcere, firea lui nefiind deprinsă cu trâmbițatul, lăsând ca despre el să vorbcasca faptele și consacrarea învățăceilor.”

Iulius Moldovan – Omul de dincolo de „rampă „, Steaua Roșie (10 iulie l983)

„Să ai vocația cântului, înseamnă să te cheme și să te tulbure mai mult decât pe alții doina, balada sau cantecului dc joc. Din această categorie privilegiată de oameni face parte și Vasile Conțiu. Calitățile lui vocale, muzicalitatea, sensibilitatea și autenticitatea interpretărilor sale, îl recomandă pe Vasile Conțiu ca pe unul dintre cei mai buni soliști vocali de muzică populară din județ.”

Prof. loan Cernea – Mureș, pe marginea ta…, Steaua Roșie (4 februarie 1984)

„În munca lui de profesor și îndrumător al interpreților de muzică populară, Vasile Conțiu a fost fidel principiilor didactice generale – cerându-le discipolilor săi să coreleze permanent cunoștințele și îndrumările primite cu activitatea lor practică de culegere și prezentare scenică a folclorului, să discearnă între autenticul folcloric și contrafacere, să muncească sistematic și continuu, să nu mizeze pe succesul facil, să ție temeinici în pregătirea lor artistică și folcloristică. De asemenea, cei care i-au fost elevi sau au beneficiat de îndrumările sale au deprins să perceapă și să înțeleagă frumosul, și-au dezvoltat gustul estetic, au învățat armonia, simplitatea, naturalețea în muzică și în textul poetic, în costumație, în ținuta scenică. Și au mai învățat să-și respcete „instrumentul” inegalabil și de neînlocuit cu care au fost înzestrați de soartă – vocea umană – a cărei igienă este o obligație primordială a solistului vocal. (…)”

Mircea Art. Mihail – Profesorul, Stâna (nr. 1-4,1994)

 NOMUZICOLOGUL VASILE CONȚIU

„Colecția de folclor râcean a domnului Vasile Contiu este o serioasă tentativă de monografie folclorică a unui sat, un document estetic, moral, de limbă și sensibilitate pe care îl vom prețui la adevărata lui valoare abia peste ani. Lipsindu-ne atunci cu desăvârșire acest univers mental, moral, estetic și de sensibilitate, care este universul rural de azi, ne vom întoarce la cartea domnului Conțiu și vom trăi cu ea sub frunte zile si nopți de nostalgii.”

Conf.univ. Serafim Duicu – Introducere la volumul Peste Pod, La Stupătura de V.Conțiu

„Cine nu-l cunoațte pe Vasile Conțiu în acest județ de pe Mureș și Câmpie? A colindat toate satele, a instruit sute de formații artistice, a stat de yorbă cu sumedenie de deținători de nestemate folclorice, le-a cules și le-a ordonat în două cărti: Peste pod, la stupătura și După deal, răsare luna, amble conținând folclor literar-muzical. În cei peste 25 de ani de când lucrează ca metodist la Centrul Judetean de Îndrumare a Creației, a ajutat la tipărirea multor cărți de folclor. Dar mai mult decât a sprijini culegerea creației populare, acum pe cale de dispariție, a reînnodat tradiția mureșeană de editare a folclorului muzical. Vasile Conțiu este, de aceea, demn continuator al lui Aurelian Borsianu care, prin anii ’20 – ’30, realiza pentru prima dată în judetul Mureș, un asemenea travaliu în lucrarea Jocuri ardelenești. Pe de altă parte, Vasile Conțiu, ca absolvent de con­servator și mai ales fin și talentat interpret al cântecului din Câmpia Transilvaniei, a beneficiat atât de armele specialistului, cât și de zestrea genetică, interioară a aceluia care are în structură melodia, moștenită odată cu primul sărut al mamei. De aici credibilitatea transcripțiilor sale pe note și nu, în ultimul rând, valoarea lor de autenticitate. Fiindcă valoarea de document o conțin intrinsec atât versurile populare, cât și melosul. (…)”

Melinte Șerban Vasile Conțiu, După deal, răsare luna, Stâna(nr. 1-4,1994)

„Vasile Conțiu ne dă a treia carte învrednicită cu același rost: neuitarea. Voit sau nu, succesiunea în timp a cărților lui Vasile Conțiu se constituie într-un triptic spiritual cu pregnanță în definirea specificului nostru național; folclorul spus sau cântat configurează o mitologie românească inconfundabilă, căreia nu-i este străin nimic din ceea ce ne este caracteristic.

Colindul, asupra căruia Vasile Conțiu se apleacă cu atâta pioasă dragoste și caldă pricepere, este oază de calm a creației orale, zona de echilibru și împăcare cu sine a autorului (autorilor) anonimi. fie că sursa colindului este biblică, fie că este laică. Sublimul și tragicul, sacrul și profanul sunt coordonate de rezistență ale colindului românesc, dar și criterii de clasificare, subtil aplicate de autorul culegerii în gruparea pe capitole a materialului adunat. (…)

Din acest spațiu tulburător și tainic al Câmpiei transilvane s-a ivit, iată!, un nou colindător, ale cărui daruri sunt iubirea, talentul si profesionalismul în ale frumosului etern pe care le risipește generos în casele noastre: Dar pe tine, colindătorude, cine te va colinda?  

Iulius Moldovan Colindătorule, pe tine cine te colindă?, Cuvântul liber (21 decembrie 1996)

 

 

 

 

 

 

Acest articol a fost publicat în 1, Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s