Lasata Secului, in Sarmasu


Este pentru al treilea an consecutiv când în Sărmașu are loc, de Lăsarea secului, înainte de Postul Paștelui, tradiționala manifestare “Credință și tradiție”, eveniment cultural menit să marcheze o trezire primăvăratică a spiritului uman prin cultură, tradiție, respect față de aproape și umanitate. Este o ocazie bună pentru a încerca să se păstreze un liant între sărmășeni, dar și lătureni, veniți din comunele apropiate, întregind astfel un tablou traditional al Câmpiei Transilvane. Evenimentul a fost organizat de Primăria orașului Sărmașu, Biblioteca orășenească “Liviu Rusu”, cu sprijinul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Mureș, a Grupului folcloric “Graiul Câmpiei” și a Televiziunii Tîrgu Mureș, coordonatorul evenimentului fiind Dinuca Burian.
Duminică, 13 martie, sala Căminului cultural din orașul Sărmașu a fost gazda acestui eveniment ce a cuprins în el o varietate de activități, de la cele evocative ale marilor oameni de cultură, pe care Sărmașu i-a dat acestei lumi, la aniversări, lansări de carte, expoziții de obiecte tradiționale, bucătărie locală, condimentate din loc în loc cu cântecul nostru traditional.
Dar să le luăm pe rând. Invitat special al acestei ediții a fost rapsodul popular, Vasile Soporan, din localitatea Frata, județul Cluj, care la începutul lunii martie a împlinit 81 de ani și care a primit cu această ocazie, pe lângă felicitările de rigoare, diploma, tort și flori, la rândul său, oferind celor prezenți o mostră de cântec adevărat, cu ceterașii locului împreună. Atunci când povestim de domnia sa, trebuie spus că de curând a fost numit “Tezaur Uman Viu”, ceea ce înseamnă că întreaga activitate artistică a intrat în patrimoniul cultural românesc și de ce nu cel universal. Prezența lui Vasile Soporan în Sărmașu nu este întâmplătoare, pe lângă respectul pe care i-l acordă comunitatea locală, mai există și cel pe care și l-a câștigat ca și staroste și cântăreț la nunțile de pe Câmpie, Vasile Soporan. Un om simplu, dar care știe atingă coarda sensibilă a iubitorului de frumos, un om a căror vorbe sunt ca o poveste pe care o descoperi, iarăși și iarăși, cu aceiași prospețime. La cele peste opt decenii de viață, cecea Vaslie din Frata, cum îi spun localnicii, cântă și fără microfon și chiar joacă spre deliciul asistenței.
O reîntâlnire emoționantă la care au fost părtași și alți interpreți de muzică tradițională, a căror menire a fost aceea de a face cunoscut, că se gată Câșlegile cu șezătorile lor și începe Postul Mare al Paștilor. Astfel, Mărioara Precup Stoica, originară din Leșu, județul Bistrița Năsăud, dar de o viață trăitoare în Tîrgu Mureș, Ileana Moldovan, Ana Georgeta Balla, din Geaca județul Cluj, Oana Bogdana Pop, surorile Pîrje: Laura Denisa și Andreea Maria, grupuri vocale ale comunităților prezente la eveniment, copiii, mici artiști, toți deopotrivă au încercat să facă din această zi, una frumoasă de care să își aducă aminte cu plăcere.
Dar jocul și voia bună stau împreună cu masa plină de bucate alese. Așa se face că tot ce a fost mai bun în casă, a fost expus și ulterior consumat, de către gospodinele din Sărmașu, Sărmășel, Budești Fînațe, Dîmbu, Tușinu, Vișinelu și reprezentante ale cultului adventist. Adevăratele sarmale cu păsat, mălai cu lapte, palanețe, că doar suntem în patria lor, prăjituri de casă, carne în diverse specialități, reteșe, dar și sucul de ghimbir, tarta de mei, produsele de năut, mei, hrișcă și fructe confiate, au pus la încercare pofta de bun și sănătos.
Însă valoarea unei femei din Câmpia Transilvană nu stă numai în ce pune pe masă ci și ceea ce pune pe ea, pe pereți, așa încât două standuri au fost special amenajate cu lucruri de mână, așa cum li se spune prin zonă, costume populare sau cătrințe, obiecte ce îmbracă paturile dar și pereții și care creează dintr-o casă, un cămin, unde armonia și confortul trebuie să domine.
Astfel, cu tabloul întregit, dar și promisiunea pentru o nouă ediție, la anul, manifestarea inițiată în urmă cu trei ani, prinde să devină la rândul ei o tradiție.
Mihai Teodor Nașca

Acest articol a fost publicat în 1, Traditii si folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s