În organizarea Primăriei Sărmașu, a Bibliotecii “Liviu Rusu”, a Primăriei Sînpetru de Câmpie și a Direcției Pentru Cultură Culte și Patrimoniu Cultural, în localitatea Sînpetru de Câmpie, în prima sâmbătă a lunii iulie, s-a desfășurat cea de-a doua ediție a Sărbătorii  secerișului – “Cununa grâului”, după ce prima ediție a  acestui eveniment tradițional agrar s-a desfășurat în localitatea Sărmășel Gară.

Cum un astfel de  eveniment este menit să mai dezmorțească rutina specifică lumii rurale, și această ediție a fost gândită în asemenea mod încât să satisfacă o paletă mai largă de așteptări în domeniul cultural. Așa  se face că ziua de sâmbătă a  fost împărțită în trei mari momente: lansare de  carte  și evocarea personalității lui Traian Gherman, claca  la  secerat și împletirea  cununii și așa  cum se încheie  fiecare moment important din lumea  satului, voia  bună  și cântecul au încheiat seria  manifestărilor dedicate Sărbătorii secerișului.

Începuturile au fost făcute „La basculă”, la  marginea  satului, loc atât de bine cunoscut localnicilor și care acum a reprezentat gazda primitoare pentru cei prezenți. Sub un soare  dogoritor de cuptor, cu oameni veniți din Sărmașu, Sărmășel Gară, Sînpetru de Câmpie, Bârlibaș, Dâmbu, Sîngeorgiu de Câmpie, Satu Nou sau Tușinu, amfitrion al deschiderii manifestării a fost bibliotecar Dinuca Burian, a căror rădăcini se află în comuna Sînpetru de Câmpie, cea care a ținut ca evenimentul de anul trecut să fie continuat. Au urmat rând pe rând, primarul orașului Sărmașu, ing. Ioan Mocean, primarul comunei Sînpetru de Câmpie, Lucian Minodor Pogăcean, din a căror discursuri s-a putut trage  clar o concluzie: cele  două unități administrativ  teritoriale, învecinate au și potențialul dar și dorința de a  conlucra pentru ca  atât tradițiile dar și aspecte socio-economice să poată fi aplicate cât mai curând, în folosul celor din zonă.

A  venit rândul cărților și a  sănătății din paginile cărților. Tânăra interpretă de folclor, Oana Bogdana Pop, și ea din părțile locului, absolventă a Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș să prezinte cea mai nouă realizare a sa, o carte despre modul în care putem fi mai sănătoși: “Sănătate cu tratamente naturiste”. Despre plantele de leac dar și cum acestea ne ajută să fim mai sănătoși au vorbit Nicolae Băciuț, director al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Mureș și dr. Dan Mircea Fărcaș, cei care au semnat prefața.

Despre grâu, claca la secerat, cununa grâului avem mărturii și din cartea “Vechi obiceiuri agrare la români – Claca la secerat și cununa de grâu” a lui Traian Gherman, o carte de referință pentru cei care doresc să aprofundeze acest aspect, să ia contact cu o muncă intense de cercetare a acestor clăci, în câteva sute de localități, printre care și Sînpetru de Câmpie și Sărmașu. Personalitatea lui Traian Gherman a  fost  evocată de nepoata domniei sale, dr. Ileana Roman, acum la  55 de ani de la  moartea  sa. Născut în 1879, în Corpadea, județul Cluj, Traian Gherman va rămâne cu siguranță în mintea celor pasionați de  etnologie prin lucrările sale  dedicate meteorologiei populare dar  și a  cununii de  grâu, obicei prezentat în 751 de sate, într-o carte  document ce cuprinde printre altele și 50 de moduri de  a împleti cununa de  grâu.

Dar cu subiectul central a  fost cununa de grâu, în jurul prânzului, când grâul era numai bun de secerat, un alai format din membrii Grupului Graiul Câmpiei din Sărmașu, cei ai Ansamblului Doina Sărmașului, dar și localnici din comună și invitați au plecat cu ceterași spre lanul de secerat. Au tăiat, au legat, au făcut snopi, iar la  final cununa cea mare de  grâu era gata de adus găzdoaiei, Aurica Pop. Și munca fără puțină cântare nu se poate, printre invitații la claca la  secerat  s-a  aflat și rapsodul popular, Vasile Soporan din Frata, care  a ținut să mai îndulcească arșița cea mare printr-o cântare pentru secerătoare. Și cum lucrurile cele  bune se încep cu Dumnezeu, preoții Robert Belean, Răzvan Bucur și Chirilă Horea au sfințit holdele și s-au rugat ca locul să fie ferit de vremuri mari, iar recoltele să  fie bune.  Ulcioarele cu apă rece și coșul cu  slănină, pâine, caș și ceapă au fost vedetele următoare. Masa a fost servită, pe miriște, pe un cenușer, așa cum obișnuiam părinții și bunicii noștri să facă acest lucru. Cununa a fost dusă  apoi gazdei, de fete  tinere, tot în cântec și chiuit, iar femeile mai pricepute, așa cum este Moldovan Veronica din Dâmbu, i-a descântat cununii, după obiceiul locului. Deși o parte dintre cei care astăzi privesc acest obicei, îl asociază cu sărbătoarea  recoltei inițiată în perioada  comunismului, Cununa  grâului își are rădăcinile cel mai probabil în era precreștină. Se crede că în ultimele fire de grâu, se ascunde sufletul acestuia și de aceea ele sunt folosite pentru a împleti cununa.  Bobul de grâu se spune că descrie fața lui Hristos, iar la final de secerat ultimele spice se înnoadă pentru ca țarina să fie protejată. Grâul are o valoare de simbol deosebită, grâul nu se arunca pe jos, era esența pâinii noastre, celei de fiecare zi. Bobul de grâu este  simbolul învierii, al renașterii și perpetuării vieții. Grâul face parte integrantă din momentele importante în viața fiecărui individ. La naștere, în scăldătoare i se pune copilului un pumn de boabe de grâu, pentru ca acesta  să aibă parte de o viață îmbelșugată, apoi la cununie, peste tânăra familie se aruncă boabe de grâu, pentru a fi fericită tot restul vieții, iar la trecerea dintre hotarele vieții, bobul de grâu servește pregătirii colivei. Grâul este cel mai sacru aliment din acest spațiu: din grâu curat se fac și prescurile ce servesc la Sfânta Liturghie.

Cununa grâului a fost pusă la loc de cinste, în ea rezidă spiritul grâului, iar de acum, pentru că recolta a fost una îndestulătoare, e vremea cinstirii, a bucuriei și a desfătării. O expoziție a  cuprins grâul, pâinea, colacii, cozonacii, făina, toate produsele oferite cu generozitate de grâu. Lângă ea s-a jucat și s-a cântat alături de Nelu Șopterean, Ștefania Pârlea, Oana Bogdana Pop, Alexandru Rusu, Ansamblul Doina Sărmașului și Ansamblul Copiii Sînpetrului.

Mihai Teodor Nașca

Legătură | Acest articol a fost publicat în 1, Traditii si folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s