Calendarul popular al lunii noiembrie


Prin întuneric spre lumină

Calendarul popular al lunii noiembrie

Mulți dintre noi consideră toamna un anotimp mai puțin agreabil și încearcă să găsească o serie de elemente să îndulcească atmosfera. Pentru unii toamna este un timp al  visării, al reflexelor și rememorării unei veri trecute. Însă câți dintre dumneavoastră  se întreabă de unde vin trăirile si sentimentele care ne copleșesc toamna. Acesta este anotimpul care ne duce prin întuneric spre lumină.

În calendarul popular există numeroase  date de referință care fac dintr-o banală lună  noiembrie, una plină de înțelesuri și pregătiri pentru un nou ciclu de viață. Așa se face că un an era în vechime împărțit în două mari anotimpuri. Capete de anotimpuri era sărbătoarea Sf. Gheorghe sau Sângeorzul, în 23 aprilie și Sf. Dumitru, în 26 octombrie. Aceste două mari evenimente  marcau o serie de activități și cicluri agrare. Primul deschidea pământul, cu tot ce cuprinde în el, elibera animalele din subteran, iar cel din urmă închidea ciclul, asigurând protecția pentru tot ce conținea pământul.

Luna noiembrie vine astfel ca o continuare  a acestui mare prag și în satele mureșene, dar practic pe o arie destul de largă sunt celebrate momente care aduc aminte de “viața de dincolo”. Pe lângă reperul creștinesc firesc, adică Ziua tuturor sfinților, mai trebuie să privim o explicație dincolo de aspectul religios. După echinocțiul de toamnă, soarele începe să își diminueze strălucirea dar și durata de expunere. Așa se face, că până la sărbătorile Crăciunului, sau Saturnaliile romane, respectiv, solstițiul de iarnă, toate momentele celebrate în această perioadă propun un sprijin soarelui și capacității acestuia de încălzire. În ajunul Sf. Dumitru se fac focuri cu rol apotropaic, de alungare a întunericului exprimat prin duhuri rele, moroi, strigoi, apoi Luminația și ziua morților, pe care o regăsim în județul Mureș, în 1 noiembrie, respectiv în ajunul Sânmihaiului, pe 8 noiembrie, culminând cu noaptea Sf. Andrei, de pe 30 noiembrie, eveniment care face capabilă lupta cu duhurile rele și mai eficientă, dar să nu uităm și de caracterul de prognoză pe care îl au aceste zile însemnate.

De-a lungul lunii, care popular se numește Brumar, există câteva sărbători mai importante: Sânmihaiu sau Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, pe 8 noiembrie, Lăsatul secului și începutul Postului Crăciunului, pe 14 noiembrie, Ovidenia sau Intrarea Maicii Domnului în biserică, pe 21 noiembrie și pe data de 30 noiembrie, Sânandrei sau Sf. Andrei, despre care se spune că dă și numele lunii viitoare, Undrea. Pe lângă acestea se mai sărbătorește și Ziua tâlharilor, mai bine zis ținută pentru a se afla tâlharul, întrucât pe 11 noiembrie se  celebrează Sf. Mina, cel despre care se spune că e ajutor pentru cei  păgubiți. Nu am uitat de un alt aspect, ce vine din perioada precreștină, de o sărbătoare a lupilor, Filipii de Toamnă, în 14 noiembrie. Este  vorba de  perioada între Filipii de Toamnă și Sânicoara, pe 6 decembrie, cele trei săptămâni erau dedicate de daci, pentru purificarea și intrarea în noul an. Unele dintre aceste tradiții au fost împinse apoi mai spre solstițiul de iarnă și astfel asimilate unei noi credințe.

După Luminația de la începutul lunii noiembrie, un alt aspect demn de remarcat în calendarul popular este Vara Arhanghelilor sau Sânmihaiu. Se spune că în această perioadă, înainte și după ziua de 8 noiembrie, vremea, indiferent cât de rece sau neprietenoasă este devine mai caldă și mai plăcută, un episod de vreme bună într-o lună destul de capricioasă. Tot legat de prognoza meteo, dacă în această perioadă plouă mărunt se spune că iarna va fi rece și plină de zăpadă. Începutul de lună cu vânt, vorbește de asemenea despre o iarnă geroasă. De Sânmihai se fac pomeni pentru cei vii, dar mai ales pentru cei care au suferit morți năprasnice. În Zona Mureșului Superior este amintit un obicei specific ciobanilor care coboară muntele cu oile, în Idicel Pădure și are loc un târg al cailor, care au stat până acum sus la munte, iar acum sunt mândria stăpânilor.

De Sfântu Mina, pe 11 noiembrie se ține sărbătoarea prin nemuncă, rugăciuni pentru recăpătarea lucrurilor furate și dovedirea hoților. Tot acum, la biserică se pun lumânări întoarse, ca cei răi să își întoarcă inima spre bine, sau spre atragerea iubiților mai îndărătnici. De Filipii de toamnă, nu se coase, nu se toarce, nu se aruncă cenușa sau gunoiul, pentru ca lupii să nu se înmulțească, dar și pentru a fi feriți de atacurile acestor animale. Tot acum e momentul ca oalele să fie așezate cu gura în jos, pentru ca duhurile rele să fie închise, iar casa să fie păzită de pagube.

Dacă în ajunul Ovideniei, cerul este senin, anul viitor nu va fi bun pentru agricultură. Dacă pe 21 noiembrie este senin, vara viitoare va fi secetoasă, de va fi frig și ger, iarna va fi grea. Ultima sărbătoare marcantă este pe 30  noiembrie. Cunoscută pentru caracterul ei  menit să alunge spiritele rele, Sânandrei, cere ca atât casa, cât și acareturile să fie apărate de duhurile rele prin intermediul usturoiului. O crenguță de măr pusă în apă prevestește un an bun, dacă înflorește până la Sfântul Vasile. Fet

ele fac descântece pentru aflarea ursitului și tot acum se prevestește timpul probabil.

Această lună nu este decât o pregătire pentru sărbătoarea luminii, a izbânzii luminii în fața întunericului și are menirea de a pregăti sufletele și casele pentru ceea ce urmează: o reluare a ciclului vieții, transpus la nivel teluric și astral.

 

Mihai Teodor Nașca

Acest articol a fost publicat în Traditii si folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s