Aura Stoican: “Folclorul este bogăția noastră sufletească, este istoria și identitatea neamului nostru, este acea comoară pe care nu ne-o poate lua nimeni”


Aura Stoican este o tânără solistă de muzică populară născută într-o zi de 10 mai, în localitatea Turtaba, comuna Isverna, județul Mehedinți. Cu rădăcini firești în locul în care a făcut cunoștință cu pământul, Aura Stoican vine să demonstreze și mai mult apartenența la acest neam, prin felul ei de a ține vie memoria locurilor, prin cântecul popular din vatra satului, prin amintirile vii a celor care au însoțit-o o vreme în începutul acestei călătorii prin viață. Locul nașterii sale este totodată și sursă de inspirație, dar și sursă de energie atunci când simte că trebuie să se reconecteze cu străbunii. Vă invit în momentele următoare să cunoașteți o mehedințeancă munteancă și cântecul ei pornit prin lume.

Rep: Cărui loc îi spuneţi acasă şi de unde începe povestea cântecului popular?

Aura Stoican: Spun acasă satului în care am copilărit până la 15 ani și unde m-am definit ca om, unde s-au impregnat în mine mentalitatea și principiile de care nu mă pot dezice niciodată, și anume satul Turtaba, comuna Isverna, județul Mehedinți. Acolo este casa mea… în Mehedințiul de Nord, la interferența cu Banatul!

Rep: Care ar fi principalele trăsături care definesc cântecul zonei pe care o reprezentaţi?

Aura Stoican: Cântecul mehedințean în general este un cântec cald,cu inflexiuni specifice zonei,pe care nu le poți înțelege decât ascultând, ori având binecuvântarea de a te naște in Munții Mehedințiului și să îl simți ca parte din ființa ta. Eu aseamăn cântecul mehedințean cu cântecul munților, cu un curs al apei printre pietre. Doinele și cântecele noastre de ascultare exprimă aceste lucruri, însă cântecul mehedințean mai poate fi și foarte iute ,așa cum sunt danțurile noastre și sârbele noastre.

Rep: Cum a intrat muzica populară în sufletul dumneavoastră şi dacă a existat un model artistic după care v-aţi ghidat?

Aura Stoican: Muzica populară a fost dintotdeauna în sufletul meu și dintotdeauna am știut că o să cânt, chiar dacă nimeni nu mă îndrumase spre acest lucru, nimeni nu îmi spusese dacă am talent sau nu, însă eu simțeam acest lucru… simțeam că muzica este drumul pe care trebuie să merg. Țin minte că mă trimiteau părinții mei cu animalele la păscut,iar eu mă urcam pe un mușuroi mai înalt și cântam, imaginându-mi că mă aflu pe scenă. Și cântam cântecele Domnicăi Trop, ale Angelicăi Stoican,ori ale Anicăi Ganțu, pe care le învățasem ascultând la pick-up plăci de vinil cu acestea.

Rep: Cum vede interpretul de muzică populară satul românesc contemporan? Mai păstrează el tradiţiile ce l-au definit?

Aura Stoican: Atunci când este o sărbătoare la mine în sat abia aștept să merg și șă retrăiesc emoția pe care o simțeam când eram copil, însă din păcate întâlnesc tot mai puțini oameni care păstrează tradiția,  chiar și la sat, și este păcat , pentru că tradițiile ne definesc pe noi ca popor. Dacă ne uităm tradițiile nu mai știm de unde venim, ai cui suntem. Tradițiile ar trebui să fie sfinte pentru noi, să le simțim la fel ca pe o religie și să ne bucurăm la vederea și împlinirea lor, pentru că datorită tradițiilor noastre diferite de la o zonă la alta suntem atât de speciali ca popor .

Rep: Ale cui doruri le cântaţi ? De unde v-aţi cules cântecele ?

Aura Stoican: Cânt tot ceea ce întâlnesc sau am întâlnit pe drumul meu, orice moment pe care îl trăiesc eu sau îl văd în jur și mă inspiră, și de multe ori îmi pun chiar și visurile în cântec. În acest fel le fac să devină realitate. Atunci când încep să scriu un text, sau dau o temă pentru un text, plec de cele mai multe ori de la o realitate a mea, sau a altcuiva, ori poate aud  sau citesc o poveste sau legendă care mă inspiră și dacă mă împotmolesc, cer ajutorul oamenilor specializați cu care lucrez în general.

Rep: Cum priviţi promovarea folclorului, a autenticului în general?

Aura Stoican: Consider că folclorul și autenticul ar avea nevoie de mai multă promovare pentru a nu uita așa cum am spus mai sus, ai cui suntem și de unde venim, pentru a nu ajunge într-un „loc” greșit, și de asemenea consider că și publicul ar trebui să fie puțin mai exigent cu ceea ce le este dat să vadă sau să audă, și să poată face diferența între folclor și muzică populară, între un costum popular autentic și alte tipuri de costume care sunt „la modă” acum.

Rep: Vorbiţi-ne puţin despre activitatea artistică. Discuri editate dar şi spectacole şi înregistrări.

Aura Stoican: Primele imprimări le-am făcut în jurul vârstei de 18 ani, iar în acest moment mă aflu la primul meu album care conține 15 piese, până acum aducând în atenția publicului doar câteva cântece care au fost puse pe compilații alături de alți artiști.

Rep: Ce nu aţi face niciodată în muzica populară?

Aura Stoican: Se spune:” Niciodată să nu spui niciodată”, însă eu știu sigur că niciodată nu voi pângării costumul popular. Îl iubesc prea mult pentru a îi putea aduce vreo „ofensă’’.

Rep: Ce credeti ca este folclorul?

Aura Stoican: Folclorul este bogăția noastră sufletească, este istoria și identitatea neamului nostru, este acea comoară pe care nu ne-o poate lua nimeni dacă o păstrăm la loc de cinste și nu o dăm uitării, pentru că așa cum spune și etimologia cuvântului , folclorul este înțelepciunea poporului, iar noi trebuie să fim demni să îl păstrăm, să îl ducem mai departe și generațiilor viitoare, și dacă se poate, să ne aducem și noi aportul în consistența acestuia.

Rep: Ce credeţi că primează: versurile sau linia melodică?

Aura Stoican: Versurile și linia melodică trebuie să creeze un întreg, și atunci se naște acel cântec care va răsuna în inima și mintea tuturor.

Rep: Dați-mi exemple de cinci interpreți de muzica populara care va vin in minte.

Aura Stoican: Angelica Stoican, Maria  Lătărețu, Maria Ciobanu, Ion Dolănescu, Nicolae Furdui Iancu

Rep: Adresaţi un gând cititorilor noştri.

Aura Stoican: Eu în general iubesc oamenii, și atunci le spun că îi iubesc, le mulțumesc pentru felul în care m-au primit atunci când am fost în Mureș, și le doresc pace în suflet și în inimă, să le fie casele pline de dragoste, sănătate și fericire și să dea Dumnezeu să ne revedem sănătoși și tot voioși. Îmbrățișări calde tuturor!

Reclame
Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s