Letiția Blaga: “Folclorul e istoria națiunii mele. E identitatea mea ca român, locuitor al acestor meleaguri și avem datoria morală să-l păstram așa cum l-am primit, să-l lăsăm ca zestre generațiilor care vor veni”


Interpreta de cântec tradițional, Letiția Blaga s-a născut în data de 23 septembrie 1957, în localitatea Ercea, comuna Băla din județul Mureș. Se mută cu familia apoi în localitatea Sîncraiu de Mureș, însă vacanțele și le petrece tot în localitatea Ercea. Urmează Școala Populară de Arte, clasa profesorului Vasile Conțiu, care îi devine și mentor și la care apelează  de fiecare dată când dorește să se consulte cu privire la o creație folclorică. Activează în Ansamblul “Transilvania” și aceasta reprezintă una dintre cele mai prolifice perioade din cariera artistică. Vă invit să îi urmăriți povestea în rândurile de mai jos.

 

Rep: Cărui loc îi spuneți acasă și de unde începe povestea cântecului popular?

Letiția Blaga: Oriunde m-aș duce, oricât ar fi de frumos, acasă mă simt doar acolo unde am văzut lumina zilei pentru prima dată, în sătucul meu drag, Ercea, comuna Băla, situat în partea de nord a județului Mureș, acolo unde se întâlnesc cele trei județe: Mureș, Bistrița Năsăud și Cluj. Deși e un sat mic are o istorie veche, datând încă de pe la 1439.

Rep: Care ar fi principalele trăsături care definesc cântecul zonei pe care o reprezentați?

Letiția Blaga: Deși părinții mei s-au hotărât să ne stabilim la Sîncraiu de Mureș, în vacanțele de vară mergeam la Ercea. Duminica aveam posibilitatea să văd jocurile populare și să ascult ceterașii cu nestematele lor specifice satului care m-au fascinat: Purtata așezată, Hărțagul și Învârtite. Dodi era cel mai vestit, un ceteraș bun, care mai târziu a contribuit la alcătuirea repertoriului meu.

Rep: Cum a intrat muzica populară în sufletul dumneavoastră și dacă a existat un model artistic după care v-ați ghidat?

Letiția Blaga: Acasă aveam un aparat de radio. De mică la noi în casă auzeam cântecele lui Petre Săbădeanu, Lucreția Ciobanu și tot ce era dat pe post la acea vreme. Doinele Lucreției Ciobanu îmi plăceau foarte mult.

Rep: Cum vede interpretul de muzică tradițională, satul romanesc contemporan? Mai păstrează el tradițiile care l-au definit?

Letiția Blaga: Satul românesc s-a schimbat radical. Tradițiile de altădată și le amintesc oamenii satului doar atunci când mergem după culegeri de folclor. Atunci când îi rugăm să își aducă aminte de vremurile de odinioară, de cântecele și jocurile locului.

Rep: Ale cui doruri le cântați? De unde v-ați cules cântecele?                                                 Letiția Blaga: Uneori mi-aș fi dorit să-mi cânt dorurile mele, dar am preferat să păstrez textele așa cum le-am primit de la bătrânii satului. Unde nu-și mai aminteau versurile, trebuia să completez, dar păstrând cu mare atenție ceea ce trebuia exprimat în cântecul respectiv. De fiecare dată când aveam culegeri din satul meu sau din împrejurimi, îmi plăcea să-i cer părerea profesorului Vasile Conțiu, un mare specialist pe care județul Mureș l-a avut, chiar și după ce am terminat Școala Populară de Artă. Se bucura enorm când îi treceam pragul și îi ceream părerea care era întotdeauna sinceră.

Rep: Cum priviți promovarea folclorului, a autenticului în general?

 Letiția Blaga:  Cu părere de rău, sunteți putini cei care promovați autenticul, tradiționalul. Mulțumim lui Dumnezeu că există încă oameni care conștientizează importanța folclorului, care se luptă ca moștenirea culturală a neamului nostru să fie descoperită, conservată și apoi promovată, pentru ca tinerii de astăzi să poată beneficia de zestrea neamului nostru.

Rep: Vorbiți-ne puțin și despre activitatea artistică. Discuri editate, dar și spectacole și înregistrări.

Letiția Blaga: Am participat la festivaluri, am adus în județ mai multe premii. Câteva din ele ar fi: premiul I la “Cântecele Iancului” de la Câmpeni, județul Alba, apoi la Piatra Neamț tot premiul I; la “Toamna Băcăuană”  premiul III; la Festivalul “Maria Tănase” premiul special pentru cel mai vechi și autentic costum popular, atunci avea peste o sută de ani. La “Cântarea României” eram întotdeauna pe locul I. Fiind angajată la “Electromureș” s-a înființat Ansamblul “Transilvania” în cadrul căreia aveam orchestra foarte bună condusă de către Alexandru Gyarfas, apoi de către Septimiu Maior. Au lucrat cu noi la nivel de profesionalism, au fost foarte exigenți ca dirijori și rezultatele au fost pe măsură. Împreună am avut filmări, pentru diverse emisiuni la TVR; la Electrecord am realizat un disc comun și imprimări la Radio România. Alexandru Costea, solist dar și manager organiza spectacole cu invitați cum ar fi: Dumitru Fărcaș, Sava Negrean – Brudașcu, Vasile Conțiu, Petre Săbădeanu, Gheorghe Mureșan, Izidor Tudoran, Florica Bradu, Iosif Ciocloda, Mariana Drăghicescu, Irina Loghin, Maria Ciobanu…. și lista ar putea continua. După Revoluție am fost angajată a Ansamblului “Rapsodia Calimanului”-Toplița, județul Harghita. Au urmat colaborări cu domnul redactor Sergiu Vitalian Vaida la  o televiziune din Cluj Napoca apoi filmări pentru ETNO tv, AS tv din Tîrnăveni și  mai nou cu Televiziunea Tîrgu Mureș – Viața satului mureșean, emisiune realizată de peste zece ani de redactorul, Mihai Teodor Nașca.

Rep: Ce nu ați face niciodată în muzica tradițională, ce compromis nu ați face niciodată?

Letiția Blaga: Muzica tradițională impune un anumit respect față de neam, față de mine însumi. Nu aș putea să-i dau o altă destinație, pentru că nu s-ar mai numi muzica tradițională. Muzica tradițională e unică și așa va rămâne.

Rep: Ce credeți că e folclorul?  Cum l-ați defini?                                                                             Letiția Blaga: Folclorul e istoria națiunii mele. E identitatea mea ca român, locuitor al acestor meleaguri și avem datoria morală să-l păstram așa cum l-am primit, să-l lăsăm ca zestre generațiilor care vor veni.

Rep:  Ce credeți că primează versurile sau linia melodică, în construcția unei creații de succes?

 Letiția Blaga: Amândouă trebuie să meargă mâna-n mâna.

Rep: Dați-mi exemplu de cinci interpreți de muzică tradițională care vă vin în minte.

 Letiția Blaga: Lucreția Sînmihaian, Vasile Conțiu, Lucreția Ciobanu, Cornelia Ardelean, Mariana Drăghicescu.

Rep: Adresați un gând cititorilor nostri.

Letiția Blaga: Dragii mei vă doresc multă sănătate și fericire. Sa fiți mereu alături de cei care vă aduc mângâiere și vă alină sufletul la vreme de necazuri și bucurii, cei care se străduiesc să aducă în casele dumneavoastră toate nestematele neamului nostru. Doamne-ajuta!

 

Reclame
Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s