Gheorghe Gheorghe: “Folclorul, în viziunea mea, înseamnă datini, obiceiuri, port tradițional, tradiții, deci istorie. Câtă vreme le vom păstra vom dăinui ca neam”.


Interpretul de muzică tradițională, Gheorghe Gheorghe s-a născut în 20 noiembrie 1956, în localitatea Olteni, județul Teleorman. Crește într-o familie în care munca era împletită cu bucuria de a trăi și veselia, care umple sufletul omului știindu-și rostul pe pământ. Acest loc este cel în care copilul Gheorghe Gheorghe ia contact cu cântecul popular, cu jocul și prinde drag de el. De lumea satului se desparte la 14 ani când ia drumul capitalei, iar mama sa îl încurajează să cânte. Se înscrie la Şcoala Populară de Artă, la clasa prof. Ecaterina Moravec, face primele înregistrări la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu“, sub îndrumarea etnomuzicologului Steluţa Popa. Printre cele mai cunoscute piese, devenite șlagăre ale lui Gheorghe Gheorghe se numără: „Albaştrii sunt ochii tăi“, „Toată noaptea mă gândesc“, „Ce stai, mândro, supărată“, „La crâşmăriţa din vale“, „De copil plecai în lume“, „Aolică, dadă, ce făcui“, „Şi mi-e ibovnica mică“, „Mamă, ia-mi dorul şi du-l“. Încă din anii 80 este invitat la emisiuni la televiziunea publică, iar de atunci și-a croit un drum aparte, aducând în scenă particularitățile specifice zonei pe care o reprezintă. Vă invite să îl cunoaștem pe Gheorghe Gheorghe!

Rep: Cărui loc îi spuneţi acasă şi de unde începe povestea cântecului popular?
Gheorghe Gheorghe: Acasă spun aici, unde locuiesc acum, de 45 de ani, în București dar casa parintească pe care n-o pot uita niciodată este acolo, la Olteni în județul Teleorman locul în care m-am născut și unde a început povestea cântecului popular. Acolo am învățat primele doine și cântece populare de la părinții mei.
Rep: Care ar fi principalele trăsături care definesc cântecul zonei pe care o reprezentaţi?
Gheorghe Gheorghe: În anii copilăriei, când mergeam cu părinții la muncile câmpului, (la arat, la semănat, familia mea a avut car cu boi) cântecul tatălui răsuna pe câmp, la fel al mamei. Acele momente mi-au rămas în minte și-n suflet. Localitatea Olteni, din județul Teleorman, din care provin are o mica istorioară. A luat ființă la Revoluția din 1821 a lui Tudor Vladimirescu. Trecerea peste aceste meleaguri a făcut ca unii din ostașii lui Tudor Vladimirescu să tânjească după aceste locuri și la întoarcere, după lupte s-au stabilit aici, cu familiile. Așa au ajuns aici cinci familii din Cărbunești, județul Dolj și alte cinci familii de peste Olt, din zona Romanaților. Și așa a luat ființă vatra satului, de aici vine denumirea localității și graiul oltenesc. Îmi place să cred că sunt un descendent al lui Tudor din Vladimiri. Aici se cântă ,,cucul, câmpul și dragostea, cântecul de înstrăinare de dragoste părintească, legătura țăranului cu animalele, caii, boii, turma de oi” . Cei din zona se adresează cu termenii de “dădică, lelică, țață, dadă, nene, nenică, etc.”
Rep: Aţi avut un model artistic după care v-aţi ghidat?
Gheorghe Gheorghe: Modelul meu artistic, după care m-am ghidat în viață… De fapt sunt mai multe modele: Maria Lătărețu, Ion Luican și chiar părinții mei.
Rep: Cum vede interpretul de muzică populară satul românesc contemporan? Mai păstrează el tradiţiile care l-au definit?
Gheorghe Gheorghe: Satul românesc de astăzi este îmbătrânit, dar încearcă totuși să supraviețuiască prin puținii tineri care s-au încăpățânat să rămână pe meleagurile natale, să fie continuatorii unei culture tradiționale, a unor forme de exprimare a culturii românești, prin toate manifestpările sale. Lumea evoluează, într-o direcție, deocamdată imprecisă, oamenii se aliniază unor curente, unele trecătoare. Se mai păstrează doar o parte din datini si obiceiuri.
Rep: Puteţi să ne povestiţi în câteva rânduri un obicei al locului sau vreo superstiţie din zona de provenienţă?
Gheorghe Gheorghe: Vreau să vă povestesc despre unul dintre obiceiurile tradiționale, care a suferit de-a lungul timpului multe modificări și simplificări. Nunta începea încă de sâmbăta seara, când mirii, cei care urmau să întemeieze o nouă familie, erau înconjurați de flăcăi și fete, cu care copilăriseră. Aceștia din urmă, pregăteau împodobirea bradului, dar și ornamentele pentru cortul unde se ținea nunta. Duminica, a doua zi, dis de dimineață, tinerii plecau de la casa mirelui, cu bradul îmodobit, cu lăutarii, cu nașii tinerei familii, spre casa miresei. Apoi aceștia mergeau la udat prin sat, la trei fântâni din sat, cu găleata și busuioc. Acest ritual este făcut de către mireasă și fratele de mână, un tânăr flăcău. După acest ritual nuntașii se îndreptau la casa mirelui, pentru masa bradului. Seara, după cununia religioasă se punea masa mare, cu lăutari și băutură. Nunta însă continua și lunea, cu o altă mare petrecere, ciorba de potroace, care ținea până târziu în noapte.
Rep: Cum priviţi promovarea folclorului, a autenticului în general?
Gheorghe Gheorghe: Atunci când vorbim de o promovare a folclorului, a autenticului în general, a tradiționalului, trebuie spus că în ziua de astăzi, acest fenomen este unul haotic. Datorită dorinței de a ieși cât mai repede în față, unii interpreți încalcă cu bună științăregulile bunului simț, a calității versurilor dar și a liniei melodice. Sunt foarte mulți aceștia și se gândesc doar la profit.
Rep: Ale cui doruri le cântaţi? De unde v-aţi cules cântecele? Vorbiţi-ne puţin despre activitatea artistică. Discuri editate dar şi spectacole şi înregistrări.
Gheorghe Gheorghe: Îmi cânt dorurile mele legate de sat, dorul de părinți și copilăria mea petrecută lângă brazda plugului și a carului cu boi. Am mai cules cântece și din zona natală, dar majoritatea cântecelor sunt creațiile mele, inspirate din viața traită. Cânt de o viață, de-a lungul carierei mele artistice am realizat peste 150 de cântece înregistrate alături de Orchestra Radio dirijată de regretatul, Paraschiv Oprea si a lui Adrian Grigoraș. Am spectacole în toată țara alături de orchestre renumite, dar și evenimente private. Trăiesc din muzică!
Rep: Ce nu aţi face niciodată în muzica populară?
Gheorghe Gheorghe: În muzica populara nu fac niciodată compromisuri.
Rep: Ce credeți că este folclorul?
Gheorghe Gheorghe: Folclorul, în viziunea mea, înseamnă datini, obiceiuri, port tradițional, tradiții, deci istorie. Câtă vreme le vom păstra vom dăinui ca neam.
Rep: Ce credeţi că primează în reuşita unei opere: versurile sau linia melodică?
Gheorghe Gheorghe: Și una și alta trebuie să se contopească în asa fel încât cel ce ascultă un cântec să simtă că plutește în aer sau pe o barcă purtată de valuri. Cântecul trebuie să îți creeze imagini vizuale, care să te transpună în povestea lui.
Rep: Dați-mi exemple de cinci interpreti de muzică populară care vă vin în minte când spunem cuvântul folclor.
Gheorghe Gheorghe: Maria Lătărețu, Ion Luican, Rodica Bujor, Ion Cristoreanu, Achim Nica, Maria Apostol și lista ar putea continua.
Rep: Ce alte zone etnofolclorice mai îndrăgiţi?
Gheorghe Gheorghe: Îmi plac toate zonele etnofolclorice, muzica bună a acestor zone. Fiecare zonă are frumusețea ei.
Rep: Descrieţi-vă piesele de costum popular.
Gheorghe Gheorghe: Costumul meu popular este compus din următoarele piese: cămașa din pânză țesută, cusută cu motive florare sau geometrice, haina de iarnă care este lungă (alba, neagră sau roșie) și care se numește ipingea, apoi ilicul, care se poarta vara, brâul sau chimirul. Pantalonul este negru sau alb, iar în picioare se poartă cizma, pantoful sau opinca.
Rep: Adresaţi un gând cititorilor noştri.
Gheorghe Gheorghe: Cititorilor dvs. le doresc să se aplece cu interes către scrierile dvs. pentru că le faceți cu migală și responsabilitate, dar și emisiunile tv, unde aduceți în fața telespectatorilor, muzica de bună calitate, interpreți valoroși, ce se străduiesc să ducă mai departe folclorul românesc adevarat, împins ușor într-un con de umbră de către cei ce nu au legatură cu el.

Reclame
Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s