O vedetă populară: Maria Tripon


„Folclorul este identitatea noastră naţională „

Atunci când vorbim despre folclorul din Oaș, cu siguranță printre numele care ne vin în minte, Maria Tripon se regăsește la un loc de cinste. Oșanca și tâpuriturile ei s-au făcut cunoscute în toată țara, mai ales că acel stil interpretative nu poate să treacă neobservat. Maria Tripon  s-a născut într-o zi de 14 iulie, fiind primul copil din cei șapte a familiei Bandre. O poveste de viață personală și artistică a Mariei Tripon în interviul de mai jos.

Rep: Cărui loc îi spuneţi acasă şi de unde începe povestea cântecului popular?

Maria Tripon: Acasă este oraşul Negreşti Oaş, unde m-am născut într-o zi de 14 iulie  fiind primul copil din cei șapte pe care i-au adus pe lume părinţii mei, BANDRE  IOAN şi MARIA. Primii ani din viaţa mea (5 ani) am crescut cu părinţii în casa bunicilor din partea mamei, unde    exista un difuzor de la care am auzit şi apoi învăţat cântecele populare difuzate pe atunci, pe care le cântam familiei mele şi musafirilor pe care îi aveam uneori, scena mea fiind lada de zestre din  casa bunicilor. Aici, la Negreşti Oaş am urmat cursurile gimnaziale şi liceale activând permanent în cadrul formaţiilor artistice  între 1968 – 1980, iar în perioada 1978 – 1981 am urmat  cursurile Şcolii Populare de Artă (canto popular) Satu Mare. Tot în Negreşti Oaş m-am căsătorit şi am adus pe lume 3 băieţi: Cristian – 1984, Ionuţ- 1988, Eugen – 1989, întrerupându-mi activitatea scenică în această perioadă, revenind în forţă în 1990. Casa, familia şi locul de muncă  sunt aici în capitala Ţării Oaşului  – Negreşti Oaş.  În momentul de faţă sunt profesor la Clubul  Copiilor –  catedra Ansamblu Folcloric, instructor şi interpret folclor la Casa de Cultură şi reporter la o televiziune locală.

Rep: Care ar fi principalele trăsături care definesc cântecul zonei pe care o reprezentaţi?

Maria Tripon: Muzica oșenească păstrează în structura ei aspecte originale, arhaice străvechi  remarcabile în  compoziții și structurile sale specifice.  Se interpretează vocal denumită țâpuritură și  instrumental la ceteră denumit danț. Pentru a interpreta țâpuritura sunt necesare calități vocale   deosebite deoarece acest stil impune interpretarea în tonalități foarte acute. Instrumentele  muzicale specifice oașului sunt  cetera (vioară modificată și acordată în tonalitatea foarte  acute), iar zongora  (chitară modificată pentru impunerea ritmului).

Rep: Cum a intrat muzica populară în sufletul dumneavoastră şi dacă a existat un model artistic după care v-aţi ghidat?

Maria Tripon: Mai târziu am ascultat discuri cu mari artişti ai vremurilor le-am învăţat şi cântam tot ce auzeam, iar la televizor când era concursul “Floarea din grădină” urmăream artiştii şi-am hotărât că asta îmi doresc şi eu să fac (să devin un interpret valoros şi un mesager a zonei mele Oaş ). Modele artistice am avut mai multe, iubesc cântecul popular din toate zonele ţării.

Rep: Cum vede interpretul de muzică populară satul românesc contemporan? Mai păstrează el tradiţiile care l-au definit?

Maria Tripon: Din păcate până şi satul românesc s-a modernizat şi nu mai păstrează tradiţiile care l-au definit. Chiar dacă oamenii satelor susţin că au obiceiuri şi tradiţii sunt modernizate începând de la portul popular continuând cu gospodăria şi apoi cu obiceiurile (ceea ce este foarte grav, deoarece nu peste multă vreme  bătrânii satelor nu vor mai fi, iar generaţia de azi nu este preocupată pentru păstrarea valorilor artistice, motivul fiind migrarea spre ţările lumii şi tendinţa spre modernism) iar generaţiile care vor veni după noi nu îşi vor mai cunoaşte identitatea de neam.

Rep: Ale cui doruri le cântaţi? De unde v-aţi cules cântecele?

Maria Tripon: În ţâpuriturile mele cânt dorurile mele şi ale oşenilor mei, deoarece de la ei mi-am cules şi textele şi melodiile (danţurile). Am cutreierat satele Oaşului şi fac acest lucru şi acum pentru a cunoaşte instrumentişti populari (ceteraşi) şi rapsozi de la care am aflat multe lucruri  frumoase despre portul oşenesc, obiceiuri, tradiţii, versuri şi danţuri oşeneşti, apoi le-am învăţat şi acum le dăruiesc copiilor și tinerilor din cadrul celor două ansambluri (Sânzienele și Oașul) şi tuturor iubitorilor de cântec popular prin intermediul televizorului şi radioului, participând cu mult drag la emisiunile la care sunt invitată. Un rol important în viaţa mea ca artist şi culegător de folclor l-au avut părinţii mei care mi-au dat multe sfaturi privind dansul, graiul, portul şi ţâpuritura de asemenea în tot ce am realizat până în prezent m-au susţinut soţul Aurel şi cei trei feciori.

Rep: Cum priviţi promovarea folclorului, a autenticului în general?

Maria Tripon: Promovarea folclorului, a autenticului din punctul meu de vedere este un lucru foarte bun şi acum rămâne această misiune nobilă pe seama interpreţilor cântecului popular, a instructorilor de ansambluri, a profesorilor care predau cântul popular şi a realizatorilor radio – TV de emisiuni folclorice, să cunoască foarte bine zonele folclorice să ştie să le pună în valoare, să încurajeze şi să aprecieze reprezentanţii folclorului autentic, iar pe segmentul învăţământ şi cultură ar trebui gândit şi făcut ceva în acest sens. Copiii şi tinerii ar putea învăţa despre folclor şi la şcoală, dacă satul s-a modernizat, de oraş nu mai vorbim cred că ar putea fi şi aceasta o modalitate de a transmite mai departe valorile noastre autentice.

Rep: Vorbiţi-ne puţin despre activitatea artistică. Discuri editate dar şi spectacole şi înregistrări.

Maria Tripon: Dacă ar fi să calculez perioada de activitate artistică neîntreruptă din 1990 – 2010 ar fi 20 ani, timp în care am participat la festivaluri şi concursuri de folclor 1990 – 1997 obţinând diplome, premii şi aplauze, iar din 1997 – 2010 la conducerea celor două ansambluri Sânzienele şi Oaşul o altă activitate în paralel cu cea personală ca interpretă. Alte festivaluri, concursuri de folclor pentru copii şi tineret, spectacole şi emisiuni radio – tv.  Imprimări în radio 1992 şi 1998 alături de Ansamblul Sânzienele de repertoriu căruia mă ocup tot eu. Două albume personale cu ţâpurituri – 1998 Cine aude gura me.. şi 2003 Drag mi-i să mă veselesc. Alte două albume alături  de Ansamblul Sânzienele 1999 Colinde (Noi umblăm să corindăm), 2003 Ţâpurituri (La cules de sânziene). În 2009 am realizat noi înregistrări cu copiii din Ansamblul Sânzienele. Începând cu anul 1998 până în prezent am participat la spectacole şi emisiuni realizate de: TVR1, TVR2, TVR3, TVRI, PROTV şi PROTV Internaţional, ANTENA 1, ANTENA 2; ETNO TV, NAŢIONAL TV, FAVORIT TV, TVRM, KANAL  D, OTV, DDTV şi alte televiziuni din oraşele Tîrgu Mureş, Braşov, Cluj, Galaţi, Bacău, Craiova, Piteşti, Slatina, Rm. Vâlcea, Reşiţa, Timişoara, Alba Iulia, Giurgiu, Tr. Severim, Arad, Beiuş, Baia Mare, Satu Mare, Bistriţa, Dej, Deva, Caransebeș, Constanţa. De asemenea am participat la emisiuni şi spectacole realizate de: Radiodifuziunea România Actualităţi, Antena Satelor, Radio Cluj, Timişoara, Tg. Mureş, Constanţa, Craiova, etc. Spectacole organizate de TVR 1 (Tezaur folcloric) 1998 – Colinde, 1999 – Colinde, 2000 – Colinde, iar 2001 – Ziua Naţională, 2003 – Gala folclorului românesc. Emisiuni: La masa de paşte – 2003 – 2010, O dată-n viaţă, O vedetă populară, H-ora prichindeilor. Spectacolele la Radio în: 1992, 2002 Colinde – Bucureşti , 2000 – Radio Cluj şi multe alte spectacole.

Rep: Ce nu aţi face niciodată în muzica populară?

Maria Tripon: Nu mi-aş permite să promovez  kitch-ul în ceea ce fac.

Rep: Ce credeți că este folclorul?

Maria Tripon: Este identitatea noastră naţională.

Rep: Ce credeţi că primează în realizarea unei melodii populare: versurile sau linia melodică?

Maria Tripon: Sunt la fel de importante.

Rep: Dați-mi exemple de cinci interpreți de muzică populară care vă vin în minte.

Maria Tripon: IOAN BOCŞA, SOFIA VICOVEANCA, TITIANA MIHALI, VIORICA FLINTAŞU, VALERIA  PETER PREDESCU.

Rep: Adresaţi un gând cititorilor noştri.

Maria Tripon:  Să le dea Dumnezeu sănătate puterea dea trece peste greutăţi, înţelegere faţă de semeni şi să iubească muzica şi pe cei care se sacrifică pentru această pasiune.

A consemnat Mihai Teodor Nașca

 

Acest articol a fost publicat în Interviuri interpreti folclor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s